iunie 17th, 2011
Se ia cireasa, se transpune intr-un decor complet diferit de cel mioritic. davitblog awaspinter topkabar awasgila
Intai se duce ea la Paris, pentru o pregatire sumara de vacanta. Viseaza sa stea la coada pentru un falafel in cartierul evreiesc. Si sa hapaie niste cafele in Montmartre, intr-un balamuc de catei de buzunar, cucoane cochete si pictori sariti de pe fix.
Apoi se imbarca cireasa pe un avion care merge mult, mult de tot. Destinatia este pentru cateva ore Kuala Lumpur, un oras deja bantuit de catre ea. De data asta vreau sa vad aici pavilionul cu 6.000 de fluturi si gradina cu 5.000 de orhidee. Da, am destul loc pe card. Si da, sunt pregatita cu mancare pentru maimutele rele si batrane care dau tarcoale pe trotuar, la intrare.
Dar destinatia este Bali. Insula care frizeaza paradisul si cheama fara odihna pe cireasa ademenind-o cu degetul aratator. Merge cireasa acolo la o nunta ce se anunta ca-n povesti, pe malul marii. Dar dupa ce joaca doi pasi la stanga binisor si alti doi pasi in dreapta lor, cireasa se apuca a depana fire de poveste.
Cireasa va sta mai putin pe litoralul plin ochi al insulei si va cotrobai mai mult prin maruntaiele ei expuse gingas privitorului. Va da roata teraselor de orez, va amusina frunzele si florile care ii atin calea. Va musca cu sete din tot ce macar pare comestibil. Fructe putin stiute, oameni crocanti, fructe.
Va pune rucsac in spate si va urca 10 ore pe muntele buclucas de inalt. Va urca pe mobra si va trece in viteza relativa dar cu zgomot asurzitor printre sate si frunzeturi. Se va imbuiba cu tot ce i se va propune. Va cobori dealurile cu bicicleta, va poci cuvinte indoneziene spre a castiga bunavointa localnicilor.
In final se va racori si zbengui in diversele stioalne din drumurile zilnice. Va rama cu buna stiinta, precum porcii dupa trufe de pret, pentru a gasi cele mai ascunse cotloane de viata balineza. Cireasa are rasuflarea taiata de emotia intalnirii cu departarea.
Dar se va intoarce totusi, daca ramane in toate mintile, sa povesteasca despre toate astea. Ne vedem luni, 11 iulie, la cafea.
Tags: bali, fericire, paradis, pofta de viata, ubud, vacanta
Posted in Uncategorized | 5 Comments »
iunie 16th, 2011
Cer-Apa-Nisip Cocktail
Bici cu flori pe ea
Bujori in obrajori
Genunchi fericiti
Maci stralucind
Viitoare socata
Straini in noapte
Tort uman cu lumanare
Soare plecand
Tandem cu dungi
Picioare multumite
Tags: fericire, mare, nisip, plaja, tihna, vama, vara
Posted in Respir in Romaneea | 2 Comments »
iunie 14th, 2011
Am facut-o din nou. 17 filme vazute din 25 propuse din 220 disponibile. Ah.
Am incercat sa fiu o femeie de isprava. Sa impac zecile de ore de foame cinamatografica cu prietenia pe fundalul Clujului si cu viata buna in soarele si tihna orasului. N-a mers.
Am fost un bun cinefil dar nu cat de bun as fi poftit eu. Am fost un prieten asa si asa iar pe alocuri chiar deloc. Exista martori care pot sa certifice purtarile-mi netrebnice. De soare nici nu mai poate fi vorba. Pen-umbra salilor de cinema a fost aliatul meu de nadejde in fiece zi.
In sala, totul bine, ca-n pantecul mamei. M-am bucurat cand a fost cazul, am varsat o lacrima cand mi-au fost fortate baierile psihice. Tot filmele nordice mi-au mers la inima. Danemarca, Suedia, Islanda, Norvegia, ce bine ca existati si faceti si filme.
Alearga cireasa cu parul maciuca de la un cinematograf clujean la altul. Incercand sa se si adape pe drum. Sa vorbeasca macar un strop si la telefon cu cei placuti ei si care nu inteleg de ce atata ravna si obsesie cu festivalul asta, pana la urma.
Cand n-am fost in sala am motait in patul de la marginea padurii. Am baut cafelute in casa de unde se aude dimineata cucul. M-am imbuibat cu friganele si spanac cu ochiuri si crema de ciuperci si paste cu smantana si cate alte trufandale la restaurantul ce ma multumeste pana in fiecare coltisor de trup.
Tiffmania mea este si de aceasta data satisfacuta. Sa vina odata 2012, sa o fac si mai lata. Amin.
Tags: cluj, filme, pofta, tiff 2011, viata
Posted in Respir in Romaneea | 1 Comment »
iunie 14th, 2011
Aici am norocul sa lucrez si functionez, visez, venerez si progresez 8 ore pe zi eu. Intr-o fabrica de barbati.
Unii lucreaza in fabrici de nasturi. Mandria lor e ca sunt furnizori de nasturi de elita in comunitatile si familiile lor. Altii lucreaza, cine stie, in fabrici de halva. Se distreaza tavalindu-se in munti de seminte-materie prima. Si altii, probabil cei mai plictisiti dintre toti dar care au mereu cutii daca vor sa se mute, locuiesc zilnic in fabrici de cartoane.
Eu merg in fiecare zi dimineata la fabrica de barbati. Poate ca nu e singura din Bucuresti dar cu siguranta este dintre cele mai reusite. Sigur, personajul cladirea se ocupa de toate. Eu nu misc un deget si incerc sa-mi vad de treaba mea. Sunt foarte atenta la productie si pasionata de munca mea.
Fabrica se deschide devreme si nu se inchide niciodata. De-asta ma mai apuca uneori noaptea cate un puseu de fierbinteala. Ma gandesc la produsele performante care se invart pe banda, stralucitor de noi.
Pentru ca fabrica de barbati vine mereu cu generatii inovatoare de produse. N-am reusit sa ma prind daca e doar o strategie de marketing. Dar se pare ca in fabrica de barbati produsele se schimba aproape in fiecare zi.
Barbati de toate sortimentele, marimile si convingerile se perinda neincetat in micul meu univers cu urias de multe posibilitati. Este imposibil sa-mi tin mintile acasa. Privirile-mi fug de la treaba mea si se baga ca musca-n ciorba in treaba lor. Cireasa masoara cu pofta productia fabricii. Sa vrea si nu reuseste sa ramana demna.
De-asta ziua de luni nu e chiar asa de amara. Plec de-acasa fluierand si intru in cladire cu placere. Fabrica de barbati nu se dezminte si imi arata, pe rand, toate felurile de produse, evantai. Vreau asta, asta, asta si cealalta. Nu-nu, nu ii ambalati, ii iau asa.
Tags: fabrica de barbati, inima, miam, pofta
Posted in De dragoste si dor | 2 Comments »
iunie 5th, 2011
Asteapta cireasa momentul asta magic de un an incheiat. Cu 43% mai multa saliva in gura il asteapta. Si cu al ei piept palpitand de atata pofta cinematografica nesatisfacuta cum se cade in tot acest timp.
Pleaca cireasa la TIFF cu surle si trambite. Pleaca si cu o pleiada de prieteni dornici, ca si ea, sa inghita filme taripe paine. Are la dispozitie ea 220 de titluri calde si 5 zile mari lungi si late.
Din aceasta tamaduitoare oferta ce vine pe platouasul clujean de la TIFF, mi-am propus sa vad 5 filme in fiecare zi. Asta inseamna un 10% din totalul de proiectii. Asta inseamna si ca doar putin timp o sa ramana pentru alte activitati zilnic imperioase.
O sa mananc mai putin (vai mie). Presimt ca o gramada dintre mese o sa fie luate din-o punga, pe furis si in intuneric, incercand sa fasai cat mai putin si sa apuc cat mai mult per imbucatura.
O sa dorm pe sponci, visand continuari fericite pentru filmele vazute in timpul zilei. O sa consum timp masurat la secunda cu prietenii prin localurile clujene de petrecanie.
Chiar si pipi voi incerca sa prestez cu masura si cu repezitorul. Totul pentru filme. Asta este deviza ciresei clujene hulpave, puse pe prapad cinematografic.
Sala de cinema o sa-mi fie cel mai bun prieten. Stiu deja cum se ajunge in pasul piticulului si cu ochii inchisi, daca am chef, de la un cinema clujean la altul.
In fiecare dimineata o sa iau ziarul cald inca de la tipar, cu recomandarile zilei. Apoi o sa-mi infund al meu trup dintr-un fotoliu in altul si o sa stau cu ochii deschisi pana peste poate.
Sunt plecata la TIFF, sa pescuiesc filme bune. Ne vedem marti, 14 iunie, la micul dejun.
Tags: cinema, cluj, iubire, tiff 2011, vacanta
Posted in Respir in Romaneea | 4 Comments »
