nokia. connecting people. but not us.

aprilie 30th, 2008

nokia. connecting people. toata lumea stie sloganul.

dar nokia refuza, cu indarjire, sa ne conecteze si pe noi. ca individualitati si cirese cliente.

tel meu nokia arata de o vreme foarte rau. incepusera sa-i cada majoritatea butoanelor. chiar si ala principal din mijloc. cu care surfezi prin meniu.

am avut 2 optiuni. sa-i montez un joystick in loc de botonul ala. sau sa cumpar altul nou.

eu, cireasa neconsumista si ecologista din fire, am amanat cat mai mult sa investesc in acest nou gadget. lasa, sa cumpere altii.

salvez planeta consumand mai putine produse. si cumparand mai rar. salvand planeta dar si buzunarele de cireasa cam leftera.

e, si la un mom dat nu s-a mai putut. mama de cireasa a zis ca-mi ia tel de ziua mea. zis si fc.

m-am dus cu mama de cireasa si a cherry la mall. am intrat in mag cu tehnologie. ne-am dus la raftul cu telefoane nokia, brandul meu preferat. regardless monopolul de care zice lumea.

acolo, tel incepand de la 150 lei pana la unele ff smechere. cum am avut si eu cand eram fiinta corporata si cu fitze. dar pe care nu prea l-am fol la capacitate max.

eu si a cherry ne-am uitat la ele. apoi una la alta. apoi la vanzatoarea mult mai varza decat noi la mufe si fire. era femeie.

am intrebat-o totusi, ca doar pe ea o aveam la indemana, care e problema unui anumit tel. prea ieftin ni s-a parut noua, dar asa de dragalas. de culoare zmeurei coapte.

ea a zis ca n-are camera. si cam atat. in rest e superok. ce m-am mai bucurat. ca detest pozele fc cu tel. niciodata nu m-au incantat.

deci am cerut pe loc tel. iar a cherry, de entuziasm, a cerut si ea unul la fel. 2 cirese incantate. cu 2 tel. nokia de culoarea zmeurei. nimeni nu era ca noi.

am povestit la toata lumea cum in ziua de azi se pot cumpara tel ffff ieftin, si chiar nokia. le-am aratat cu ochi luciosi de mandrie. inima ne sarea din piept cu plesnet.

si apoi, rand pe rand, au inceput probl. intai ne-am prins ca nu-l auzim cand suna. orice melodie am pune, la volum maxim, nu-l auzim.

apoi am descoperit ca nu vdm nimic pe ecran. la contrast maxim, abia vezi intr-o camera intunecoasa. afara nici pomeneala.

si ultima, dar nu cea de pe urma probl, nu auzim ce ne spune pers de la capatul firului. motiv pt care in timpul convorbirii am dezvoltat obiceiul sa ni-l frecam de ureche, sa incercam sa-l varam in ea. si ne doare. in plus, e degeaba.

este fix ca in bancul ala. un om care isi pune afis pe usa. nu sunati voi, sonerie stricata. ies eu din cand in cand. asa si noi. luam tel din geanta si il studiam cu atentie sa vdm dc a sunat sau ne-a scris cineva.

dc ne-a scris, nu putem vedea ce. putem doar sa banuim. poate asta e o parte buna. ca alegem ce-am vrea sa ni se scrie. si acum imi dau seama ca faptul ca nu auzim ce ni se spune poate fi si el bun. au scazut certurile zilnice cu 34%.

zau. cum se poate asa ceva? dreptul de a auzi tel cand suna si de a vedea numele si msg de pe ecran cred ca face parte din drepturile inalienabile ale omului care a cumparat un tel.

e de neconceput ca nokia sa ma priveze de aproape toate drepturile pe care le am ca si posesor de tel. nu aud sunetul, nu vad ce scrie, nu aud vocea.

wtf.

recunosc ca am platit putin. neasteptat de putin. dar e nokia. si situatia e la fel de rea ca si cum mi s-ar spune la cumparare. ati cumparat un model mai ieftin. intre orele 14:00-16:30 nu veti putea primi sau faceti apeluri.

sau in zilele cu ploaie va tb sa va suiti pe un bloc inalt ca sa puteti beneficia de o convorbire. sau folositi va rog sms.

c’mon. e dezgustator. si there’s nothing we can do about it.

nokia is, generally connecting people. but nokia is not, I repet, is not connecting us.

sufletul pereche are nasul coroiat

aprilie 30th, 2008

a cherry a scris lucruri fine si complicate despre sufletul pereche. eu, mai din topor.

ma pasioneaza sb, asa ca tot discut despre el. din cand in cand sun canalia, prietenul meu bun si-l intreb. auzi, tu crezi ca exista suflete pereche?

canalia plictisita imi zice mereu ca da. mai multe chiar per cap de cireasa. si desi stiu raspunsul, tot il intreb. poate cine stie, s-a mai gandit.

si tot gandindu-ma asa, am ajuns de curand la o concluzie profunda. am ramas uimita. cred ca sufletul meu pereche are nasul coroiat. si deodata orizontul de posibilitati mi s-a deschis bogat inainte-mi.

exista zeci, sute, mii, zeci de mii de nasuri coroiate doar in romania. nu mai zic ca, daca ies putin din tara, totul creste exponential.

uitati-va putin in jur. e incredibil cate sanse am sa-l gasesc. cum apare unul, cum il tarasc sub lupa mea pe post de patul lui procust. si il studiez cu atentie.

ah. nu e asta. ma scuzati ca v-am oprit din drum. cautam, ce sa va zic, cautam sufletul meu pereche cu nasul coroiat. dar nu sunteti dvs. lasatzi, mai intreb.

ce rost au intrebarile despre valori in viata. principii morale. educatie. varsta. nasul e de baza. e coroiat? atunci purtatorul merita verificat.

la rastimpuri imi iau o boccea cu de-ale gurii la spinare si pornesc la drum. n-ati vz cumva, oameni buni, sufletul meu pereche cu nasul coroiat? arata asa, cum sa va spun…oricum. era imbracat cu…orice. dar avea nasul asta coroiat. nu se poate sa nu-l fi observat. e mortal.

nasul coroiat afecteaza intr-un mod tulburator linia gurii. iar gura astfel rezultata afecteaza toata fatza. iar fatza ma afecteaza pe mine. big time. prin urmare, purtatorul de nas coroiat capata un halou in jurul capului.

sigur, nu e un halou de sfant. ci de potential suflet pereche. il vad de departe intr-o multime. apoi imi vine sa-i dau cercuri concentrice. din ce in ce mai mici.

apoi sa il separ de turma. apoi sa il obosesc si-l fac sa se impiedice gafaind. ca sa-i pot sari la gat. nu ca sa-l omor. ci ca sa-l verific.

a, ma scuzati ca v-am urmarit si v-am trantit pe jos. ma scuzati ca am dintii infipti in gatul dvs. sfinte sisoe, ce nas aveti. mmmmm. ma scuzati de neplacerile create. nu sunteti dvs.

bine, sa nu credeti ca ma ocup cu asta. am si eu un job, prieteni, familie. n-am timp sa sar cu ochi de pisica la panda in carca oamenilor care merg linistiti pe strada.

dar. it’s a fact. sunt sanse ca sufletul meu pereche sa aiba nasul coroiat.

tb doar sa descopar care nas din multimea de nasuri. piece of cake.

trenul cu cirese solicitate la max

aprilie 28th, 2008

ne-am suit iar in tren. 2 cirese imbuibate. distrate bine. multumite. cantarete la sluja de Pasti in corul de la biserica din chechis. 2 cirese in drum spre casa de data asta.

drumul, lung, ce sa zic. de la jibou am fc o zi pauza la cluj. orasul nostru preferat din romania. unde salasluieste kapra ardeleana, prietena buna. am ras cateva ore bune si am plecat mai departe.

si mergeam, si mergeam. ajungem la teius. a cherry primeste telefon si persoana de la capatul firului, dupa diverse alte vb ca preludiu, arunca cu intrebarea.

unde esti? a cherry: la teius. el: vin sa te iau. a cherry: nu, stai, sunt in gara la teius, dar trenul merge mai departe. el: aaaa, ok. bine, vin sa te iau de la alta gara. urmatoarea. coboara si hai cu mine. peste granita. a cherry: nu pot. lucrez maine. si oricum n-am haine. el: lasa ca aranjezi cu munca. si cu hainele, nu-i problema. am card.

trenul serpuia mai departe. probabil ca vz de sus, semana cu o rama uriasa care tanjea sa ajunga la aiud.

vin eu in fuga de la chioscul de pe peron cu apa in plisc. si suna telefonul meu acum. el: unde esti? eu: la aiud. el: valeleu. eu: ce? el: da-te jos la brasov. eu: nu pot. el: de ce? eu: am treaba. el: ti-o rezolv eu. eu: ei na. el: zau, da-te. vin sa te iau. eu: mai sa fie.

stateam si ne gandeam, a cherry si cu mine. ce chestie funny. cand am plecat cu trenul de la bucuresti, n-am primit niciun tel asemanator. nici eu, nici a cherry. trenul in timpul asta manca gara dupa gara.

…nu ne-a tras nimeni de haine sa ramanem in oras sau sa-l urmam in alta parte. nu ne-am fi dus, ca aveam un plan bun. dar ne-ar fi placut sa fim intrebate, ce sa zic.

si totusi acum, niste oameni si-au dat seama ca Pastele fara cirese e ca nunta fara lautari. si au vrut sa repare lucrurile atunci pe loc. cand i-a lovit certitudinea ca cine n-are cireasa, sa-si cumpere.

si m-am gandit: vine 1 mai. deci aviz amatorilor. mai bine va ganditi acum de 2 ori. cine si-ar dori sa tina o cireasa sau alta cireasa aproape cu ocazia acestei sarbatori, mai bine spune de pe acum. faceti dumneavoastra o cerere…

pentru ca da. trenul cu cirese solicitate la max tocmai a sosit in bucuresti. cu ele cu tot.

dar ciresele vor briza si aerosoli si ciorbita cu afumatura si shuberek si cafea facuta cu mana lui ovidiu. si pt asta o sa o ia din loc din nou. si nu se pot da jos cand suna telefonul.

faceti cum credeti. si noi la fel.

Paste langa Jibou, un mare nod feroviar

aprilie 26th, 2008

sunt acum in curte la chechis, un sat la 9 ore de bucuresti, langa jibou. nu stiti ce e jibou? un mare nod feroviar.

chechis e in judetul salaj. e motivul pt care eu si a cherry suntem amandoua salajence. ea din salaj, eu din salajean. am wireless in curte. ce nebunie. ma rumenesc la soare. se bucura pielita subtire de cireasa.

in satul asta a copilarit a cherry, lucru care se vede si acum. peste tot, pe unde a trecut ea cand era mica, sunt acum ciresi infloriti. normal. unde s-a jucat mai mult, sunt mai multi copacei. unde a rtecut in graba, e doar iarba verde, verde de tot.

dar sunt si peri si meri si alti copacei. e concurs mare. cine are florile cele mai frumoase din sat. mai roz, mai galbui, mai albe, mai gingase, mai mari, mai transparente.

nici nu stim cui sa acordam marele premiu. aici e a doua primavara. ce lux e sa prinzi 2 randuri de copacei infloriti. de cand sunt am alergat in lume sa prind a doua inflorire a copaceilor. sunt dependenta de florile care anunta rod.

aici toata lumea se pregateste. aud ouale cum fierb. cand sunt gata, le rosim si le punem abtibilduri cu iepuri si ingerasi si pui. dimineata ne-au trezit cocosii si pasarile cantatoare. cand am iesit din casa am vazut padurea.

am auzit pe bune cucul. cica atunci cand auzi prima data in an cucul, trebuie sa te prinda cu bani in buzunar. ca sa-ti mearga bine tot anul. n-am un chior, sunt leftera. ce sa mai zic. urmeaza sa curat ciuperci. in curte, la soare, pe indelete.

prin curti auzi oameni robotind a Paste. toata lumea curata, randuieste, pregateste, oboseste cu rost. purceii albi lolec si bolec ne spun lucruri prin gard. cuchi a facut 4 pui mici, dar nu stim exact cu cine. inca mai intrebam prin sat.

am venit 11 ore cu trenul. ne-am adus hainele bune de biserica. maine dimineata o sa ne spalam pe fata cu apa in care sunt cufundate urzici, oua rosii si bani. sa fim rosii ca oul, iuti ca urzica, banoase ca banul.

eu si a cherry glumim mereu. zicem ca o sa fim rosii ca urzica, iuti ca oul. cu banii nu glumim. pe foc sfaraie sarmale. clocoteste borsul de pui taiat ieri. in beci se intaresc raciturile.

e Paste langa jibou, un mare nod feroviar. zumzaie gazele. canta pasarile. se unduie copaceii. si nu-i pe lume minune mai mare.

zi de cireasa parguita

aprilie 24th, 2008

se iau prietenii buni, multa bere, oua umplute, muzica buna, icrele fenomenale facute de mama, salata de boeuf, mama insasi, vin rosu si se aduc in floreasca. in locul de unde incepe orice calatorie. cum ziceam.

se amesteca totul cu lingura uriasa si se da la cald. se serveste pe loc. rezulta un val de energie si buna dispozitie. un val de cadouri simpatice. un val de bautura ciocnita cu cine tb. un val de prietenie pe paine.

ieri a fost ziua mea. zi frumoasa ca mine. va amintiti vremea? nu conteaza. eu m-am simtit grozav.

a cherry a fost regina neincoronata a mixerului si a preparat cocktailuri minunate din vodca poloneza, lime, lamaie, suc de mere si merele insele, pisate. reteta invatata de la australienii prieteni. de mare senzatie.

n-am avut scaune unde sa sada invitatii. au stat pe rand. n-am avut pahare din care sa bea. ce sa fac, s-au mai spart din cele castigate la partaj. au baut cate 2. n-am avut furculite cu care sa manance. nu-i nimic. am folosit manutza.

am primit multe oi. oi tablou, oi bibelou, oi insigna. oi pur si simplu. toti stiu cat imi plac de mult. un dulapior minuscul cu chinezi desenati de la chinezoaica de printesa sha. care a plecat cu niste urechi de iepure pe cap. dusa de alt val de emotie.

am primit si niste carti. din cate carti am primit, 56% erau cu tenta sexualo-senzuala. hm, ce sa fie…or fi vrut sa zica ca asa ma vad ei, citind asta? sau ca sa mai invat?

inca mai pluteste in aer senzatia de ziua mea. scaunele si pernele au ramas ca si cum lumea inca sta pe ele. mixerul e pregatit pt cocktailuri. guerilla canta bine. mai am mancare. sunt imbujorata de la cocktail. e 2 noaptea. am tren la 7.

ieri a fost ziua mea. zi frumoasa ca mine. m-am parguit. si ce bine e. nu pot sa va explic. ati fi invidiosi.