decembrie 14th, 2011
Am intrat de curand in etapa mea rurala. Si din ea scapa cine poate.
Etapa rurala este o faza care doarme mereu latent in taranca de cireasa. Si se trezeste la viata cand chiar nu se mai poate. Cand ea a stat prea mult timp inchisa in casa. Cand i-au trecut pe sub nas neobservate, din prea multa treaba sau prea multe aranjamente pur urbane, lucruri simple si nepretuite. Lucruri fara de care nu e normal sa se poata continua.
Daca cireasa a lipsit la prea multe apusuri de soare. Daca a uitat sa sada intinsa pe spate in iarba, sa se incante/mire/veseleasca de cum se plimba de repede norii. Daca a stat intoarsa cu spatele la modul in care sar stropi de lumina din apa curgatoare sau statatoare in care arunci pietricele fara vreo treaba pe cap. Daca a uitat ea sa miroasa pamantul proaspat lucrat in prag de toamna/primavara. Daca s-a scuzat si a absentat nemotivat de la culesul viei. Daca a uitat sa masoare padurea cu pasul in mod regulat, ca un fel de igiena macar lunar. Daca nu a mers desculta prin apa si nisip si iarba. Daca nu s-a culcat de mult la 10 seara pentru ca are net si beri de baut si party-uri la indemana. Daca nu a mai vazut de ceva vreme cum arata o dimineata la munte. Daca nu s-a balacit cu picioarele in apa pana i s-a facut pielea creata. Si nu a lasat niste picuri de ploaie calda sa-i strice freza, neavand unde sa se adaposteasca. Daca toate astea prea mult timp, e groasa.
Imi vine sa ma pun in patru labe si sa miros campurile acoperite de ceata si ciori. Ma intereseaza fosnetul de iarna al padurilor fara hainute pe ele. Vreau sa stau lipita de sobele de tara, de cat mai multe sobe pe care se gateste ceva bun.
Un lucru e sigur si degeaba incerc eu sa-l pitesc sub covor, doar-doar o trece neobservat. Cireasa rurala din fire n-are lecuire. Si acum mai are si un puseu rural cu care abia se descurca in gestiune.
Tags: fericire, natura, ploaie, pofta, tara, vant, viata
Posted in Cu curca la raze | 2 Comments »
decembrie 9th, 2011
Data trecuta voiam sa o maritam pe alba-ca-zapada, garsioniera lui a cherry.
Ne-a iesit de minune, s-a rezolvat de o maniera extraordinara. Alba-ca-zapada a facut o partida buna si acum e bine merci, fericita. Nici nu-i mai ajungi cu prajita la nas, atat de teribil de bine ii merge. Prinzand curaj, am zis sa ducem totul mai departe.
Acum cautam o garsioniera prietena pentru pietricel. Cea mai blogerita dintre pietrele mici si cea mai piatra mica dintre blogerite. Garsionera trebuie sa fie asa si pe dincolo, astfel incat sa o multumeasca pe aceasta prietena a mea. Acest lucru nu e chiar complicat. Garsionera prietena trebuie sa indeplineasca doar cateva mici conditii.
Zona este bine sa fie centrala, sa nu va prezentati cu cine stie ce alte dracovenii. Ultracentrala sau doar centrala, asteptam propuneri care sa ne ia mintile de bune ce sunt. Sunt binevenite cartierele de unde se ajunge usor intr-un loc unde poti sa dansezi sau sa canti la karaoke sau sa bei beri fara sa te gandesti ca a ta casa se afla departe departe intr-un loc cetos.
Garsoniera prietena trebuie sa aiba lumina naturala imbelsugata. Razele de soare trebuie sa o dezmierde pe pietricel dimineata, sa o gadile sub barbie, si sa o faca sa se scoale degraba, zburand catre al ei microfon. Stransa cu usa, Pietricel recunoaste ca nu doreste sa circule cu bicicleta in a ei garsoniera. Dar insista ca vrea sa fie destul de spatioasa, precum si placuta ca proportii. Are dreptate, asa trebuie sa arate o garsionera prietena.
Mai e ceva. Poate fi mobilata sau poate nu fi mobilata. Daca pietricel este multumita de garsionera prietena in celelalte aspecte ale ei, nu prea mai conteaza.
Acum ma gandeam daca oare v-am zis ceva de pret. Pretul este bine sa nu depaseasca 250 euro pe luna, ca nu se face. Deci spatioasa, luminoasa, prietenoasa. Ne-am inteles, cred. Acum sariti cu oferte si idei, de aveti.
Tags: fericire, garsoniera, pietricel, prietenie, soare, zona centrala
Posted in Uncategorized | No Comments »
august 30th, 2011
copii fara griji
mostra de credinta balineza
inauntrul copacului sacru
cand rama o fura pe sita pentru foloase personale
un viitor risotto
socializare in curtea templului
asa locuiesc balinezii
cel mai mare templu din insula
binecuvantata umezeala balineza
micul meu dejun, la piscina
la piata
flori pentru ofrande
cea mai iluzorie umbrela
picioare fericite
plop balinez
mancare buna de tot
picioare de surferi
Tags: 2011, bali, fericire, mancare, orezarii, surferi, templu
Posted in Uncategorized | 1 Comment »
iunie 17th, 2011
Se ia cireasa, se transpune intr-un decor complet diferit de cel mioritic. davitblog awaspinter topkabar awasgila
Intai se duce ea la Paris, pentru o pregatire sumara de vacanta. Viseaza sa stea la coada pentru un falafel in cartierul evreiesc. Si sa hapaie niste cafele in Montmartre, intr-un balamuc de catei de buzunar, cucoane cochete si pictori sariti de pe fix.
Apoi se imbarca cireasa pe un avion care merge mult, mult de tot. Destinatia este pentru cateva ore Kuala Lumpur, un oras deja bantuit de catre ea. De data asta vreau sa vad aici pavilionul cu 6.000 de fluturi si gradina cu 5.000 de orhidee. Da, am destul loc pe card. Si da, sunt pregatita cu mancare pentru maimutele rele si batrane care dau tarcoale pe trotuar, la intrare.
Dar destinatia este Bali. Insula care frizeaza paradisul si cheama fara odihna pe cireasa ademenind-o cu degetul aratator. Merge cireasa acolo la o nunta ce se anunta ca-n povesti, pe malul marii. Dar dupa ce joaca doi pasi la stanga binisor si alti doi pasi in dreapta lor, cireasa se apuca a depana fire de poveste.
Cireasa va sta mai putin pe litoralul plin ochi al insulei si va cotrobai mai mult prin maruntaiele ei expuse gingas privitorului. Va da roata teraselor de orez, va amusina frunzele si florile care ii atin calea. Va musca cu sete din tot ce macar pare comestibil. Fructe putin stiute, oameni crocanti, fructe.
Va pune rucsac in spate si va urca 10 ore pe muntele buclucas de inalt. Va urca pe mobra si va trece in viteza relativa dar cu zgomot asurzitor printre sate si frunzeturi. Se va imbuiba cu tot ce i se va propune. Va cobori dealurile cu bicicleta, va poci cuvinte indoneziene spre a castiga bunavointa localnicilor.
In final se va racori si zbengui in diversele stioalne din drumurile zilnice. Va rama cu buna stiinta, precum porcii dupa trufe de pret, pentru a gasi cele mai ascunse cotloane de viata balineza. Cireasa are rasuflarea taiata de emotia intalnirii cu departarea.
Dar se va intoarce totusi, daca ramane in toate mintile, sa povesteasca despre toate astea. Ne vedem luni, 11 iulie, la cafea.
Tags: bali, fericire, paradis, pofta de viata, ubud, vacanta
Posted in Uncategorized | 5 Comments »
iunie 16th, 2011
Cer-Apa-Nisip Cocktail
Bici cu flori pe ea
Bujori in obrajori
Genunchi fericiti
Maci stralucind
Viitoare socata
Straini in noapte
Tort uman cu lumanare
Soare plecand
Tandem cu dungi
Picioare multumite
Tags: fericire, mare, nisip, plaja, tihna, vama, vara
Posted in Respir in Romaneea | 2 Comments »
