managementul mirosului

mai 17th, 2012

Eu miros tot ce prind.

A se intelege prin asta ca amusinez tot ce mi-e drag sau mi se pare ca arata bine. Capsunile din castron, iarba pe care ma las, pielea unui barbat care imi place si si-a scos tricoul, parul unui copil prin care am privilegiul sa-mi trec degetele, painea proaspata pe care o rup in doua inainte de musca din ea cu sete.

Si mi-am dat seama intr-o discutie foarte serioasa tinuta azi in soare, la o cafea, ca mirosul bate filmul.

El este o componenta megacalifragilistic de importanta intre doi oameni care se plac sau vor sa se placa in cele ce urmeaza. Si ca, daca partenerii unui cuplu isi mentin un bun management al mirosului pentru intregul lor corp, viata e mult mai sexy.

Principiile de management sunt simple. Se ia corpul omului, se imparte in regiuni distincte de interese. Se trateaza fiecare regiune separat, in functie de nevoile si caracteristicile specifice. Se indeparteaza chiar si umbra unui miros neplacut acolo unde e cazul. Corpul omului trebuie sa fie un fel de farmacie. Sa poata fi mirosit si lins in aproape fiecare clipa.

In schimb, se exacerbeaza, hiperbolizeaza si metaforizeaza un miros bun acolo unde ne mirosim toti cand ne intalnim. Ma refer la locuri decente, din categoria celor de care ne lipim obrazurile si gaturile, ca niste girafe indragostite ce suntem.

Cand iti vine sa iti lipesti nasul de cineva, e mare lucru. Este inceputul dar si continuarea unei frumoase prietenii. Cu un miros ademenitor pot muta muntii din loc, pot face senzualitatea sa explodeze si intregul meu mic univers sa se roteasca in jurul meu.

cireasa si favorurile sexuale

mai 15th, 2012

Ce ti-e si cu ecsii astia.

Pare ca totul s-a sfarsit si sunt morti si ingropati. Dar cum nu esti putin atent, cum se pune de un nou si scurt inceput. Ei sunt cica parte dintr-un trecut oarecum bine ferecat. Dar cum ma intersectez putin cu ei, cum exista posibilitatea sa sara niscaiva scantei de saliva, transpiratie si cine mai stie ce alte chestii.

Si cateodata nu putem sa nu mai vorbim nitel la telefon. Totul incepe din mai nimic. Mai o informatie despre un loc unde am haladuit impreuna. Mai o rugaminte pe care stiu ca numai el sau mai degraba el o poate indeplini cu succes. Mai o intrebare inofensiva.

Si apoi el zice ceva putin desucheat. Si eu rad in felul ala, un ras customizat pentru el. Si gata ciorba. Deunazi, de exemplu. Aveam nevoie de un numar de telefon. Si sun si il cer si toate bune. Dar dintr-o intorsatura de fraza se isca o propunere.

Auzi, cireaso, n-ai vrea sa. Sa mai schimbam si noi o vorba fata in fata. Si eu stiu ce fel de vorba e aia. O vorba cu toata gura si apoi toata pielea si mainile amandoua si si cu toate membrele din dotare. Si nu e ca mi se pare o propunere absurda. O inteleg din rarunchi. Doar ca eu doar voiam un numar de telefon.

Asa ca, sa-mi fie invatatura de minte. Daca ma mai las angrenata in diverse discutii cu ecsi, trebuie sa ma astept sa prestez favoruri sexuale. Sau, de nu, sa vorbesc urat si sa fiu ferma. Sa latru la ecs, sa ii fac sa ii treaca in felul asta orice fior necrestinesc. Si sa mi le indes si pe ale mele sub un covor gros, de matase.

Pazea.

spune-mi la ce porn te uiti, ca sa-ti zic cine esti

martie 16th, 2012

Cireasa are des musafiri. Si ei mai au cateodata nevoie sa intre pentru cine stie ce flecustet pe computer. Vai ce greu e.

Vai ce greu e sa am grija ca mereu istoria calatoriilor mele internetice sa fie curata ca o lacrima. Caci desigur, oamenii apropiati stiu ca cireasa mai pica in pacat si mai ajunge gafaind pe siteurile porno. Dar de aici si pana la a sti exact la ce s-a uitat cireasa mi se pare cale lunga.

Prin urmare, lucrurile se intampla asa. Dupa ce ma documentez bine si inteleg ce si cum pe vreun site nelalocul lui, ma concentrez sa fac curat. Cu o mana incerc sa ma distrez. Cu cealalta mana tin strans o guma de sters, cu care grijulie sa fac luna in urma mea.

M-as jena sa stie musafirii in general si mai ales unii dintre ei, in fata carora incerc sa-mi pastrez o prestanta, pe unde am fost. Pornografie este un domeniu bine impartit pe diverse categorii de interes, de la putin la mediu si pana la foarte perverse. Ei bine, eu vreau ca lucrurile astea sa ramana nespuse.

Unii zic ca trebuie sa te uiti in gunoiul menajer al omului, ca sa stii cine este cu adevarat. In functie de ce produse foloseste etc. Altii zic ca trebuie sa-i vezi prietenii si atunci te lamuresti. Eu cred ca si asta e discutabila. Dar mi se pare teribil de relevant porn-ul la care se uita oamenii. Aia care se uita, adica foarte multi dintre noi.

E important daca zabovesc mai degraba la categoria petite sau interracial sau pregnant sau extreme sau pur si simplu intercourse. Prin urmare, masluirea zicalei si aducerea ei din condei la spune-mi la ce porn te uiti, ca sa-ti zic cine esti mi se pare pertinenta.

Sus pofta catre imagini explicite. Dar jos explicitarea eu catre micul public ce ne inconjoara. Detele history, dragi prieteni.

vintage sau minimalist? par pubian, adica

martie 2nd, 2012

Despre parul barbatilor, numai de bine.

Aici si aici puteti consulta ce parere am, daca nu ati aflat deja. Bref, eu vreau sa ramana pe veci acolo unde e pus. Dar cand vine vorba despre pilozitatile femeiesti, mi s-a parut mereu ca eradicarea lor dramatica este cheia. Zis si facut.

Din frageda pruncie, cum am prins niste fire pe undeva, mai ales prin locurile dosite de privirile curiosilor, cum le-am smuls cu salbaticie. Am facut asta slobozind strigate razboinice pentru a-mi marca victoria impotriva parului nedorit dar si pentru ca nu puteam sa abtin. Cine s-a epilat vreodata stie despre ce indrug eu aici. Iti vine sa te vaicaresti.

Dar acum, cum sa ma explic eu. Acum mi-a venit asa o pofta nebuna sa schimb toata strategia de gestionare a parului pubian cu una noua si de fapt veche sub soare. Nu-mi dau seama daca pricina sade in vizionarea recenta a unor clipuri deocheate din categoria vintage. Sau pur si simplu anticipez eu, cireasa stilista cu mare fler in domeniu, noul val de par pubian care se va abate in curand peste univers.

Cert e ca nu mi se pare nu-stiu-cum-si-de-fapt-groaznic-de-retrograd sa am eu, femeie, ceva par in zona inghinala. Bine, hai sa recunosc ce simtesc cu adevarat. Chestia e ca a inceput sa mi se para chiar sexy lucrul asta. Si am vaga impresie ca nu ma pot impotrivi lui.

Inca nu am luat vreo decizie oficiala. Dar am inceput sa ma uit cu destula curiozitate la corpurile unor femei mai necivilizate, asa, si mi se pare tentant. Nu ma gandesc la o puzderie de par menita sa sperie vreun barbat modern, obisnuit cu freze de metropola.

Dar ma gandesc serios sa renunt la modul poate exagerat in care ma epilez acum. Si sa ingros delicat randurile celor care se milostivesc sa mai lase ceva acolo, de chichi de michi.

la ce spunem NU in pat (material TheSexist.ro)

februarie 24th, 2012

Eu cand ma bag in pat, ma bag in pat. Uite ca nu am cu mine o agenda cu obiective senzuale de indeplinit. Sfarc atins atins atins atins, checked. Sex oral el mie eu lui noi noua saizecisinoua, bifat. Preludiu de 6″ si acum ne asezam confortabil pe spate si asteptam, rezolvat. Deci nu imi propun vreun timeline de tip ah si oh si incerc sa nu fac nici invers. Adica nu mi se pare ca este cazul sa izgonesc din asternut chestii noi sau care par prea din cale-afara, fara sa le incerc. Prefer sa le tatonez cu fine antene senzuale mai intai si apoi sa decid.

Sunt, ce-i drept, orientata catre rezultate. Asta inseamna ca ai face bine sa ma aduci in situatia in care sa-mi iasa ochii din cap pe rand, unul cate unul, de placere. Sa nu care cumva sa-ti treaca prin cap sa ma contactezi pentru a face dragoste de mantuaiala sau cu deasuprica. Caci in patul meu nu, nu se accepta asa ceva. Adica tu poti sa faci sex neinspirat dar sa stii ca apoi te spun tuturor, e alegerea ta. Cand vine vorba despre sex, pot sa declar cu mandrie asa: caprioara (eu) prefera orice. Asta inseamna ca sunt deschisa la tot ce ti, mi si ni se pare ca este o idee buna atunci, pe loc. In timp ce corpurile noastre isi bolborosesc reciproc declaratii de iubire sincera si vesnica, cu voce ragusita de pofta, nu o sa zic nu la prea multe lucruri.

Poate o sa refuz totusi sa te palmuiesc cu furie in timp ce tu latri la mine cu ochi moi si incerci sa dai spasmodic dintr-o coada iluzorie. Nu o sa fiu de acord sa iti indes in gura o bila pe care sa ti-o leg autoritar cu o curelusa din piele naturala la spate in timp ce tu te zbati de ochii mei si ai lumii si ma implori sa fiu rezonabila. A, vezi sa nu incerci sa porti cizme rosii de lac, cu toc inalt, crezand ca asta e un preludiu misto de tot pentru amandoi si ca in felul asta o sa ne distram grozav. (Sana Nicolau, The Sexist, februarie 2012)

Continuarea aici.