austriecii, goliciunea si romanii
ianuarie 25th, 2012
Deliciul cu numarul cinci pe tricou din Austria, dupa ski la greu, bere tulbure, carnati rumeniti si barbati inalti si spatosi, este sauna.
Luata in doze mici, imediat dupa mare parte dintre cele enumerate mai sus, sauna aduce placeri ale corpului si mintii. Cand iese de acolo, cireasa se simte mai curata si mai uscata si cu mai multa incredere in sine.
N-am reusit eu sa conving pe nimeni sa ma biciuie cu niste manunchiuri de cracute. Dar intre sesiunile de sauna am stat linistita, intinsa pe spate, in camera de relaxare. Cu geamul larg deschis si bustul gol la inaintare. A fost bine. Sfarcurile au fost fericite, la fel si domnul care pana la urma a atipit de atata zbucium.
Sezand eu asa in sauna in formula topless, palavragind cu un cuplu in jur de 60 de ani, mi-am dat seama de inca o meteahna romaneasca. Scarba romanilor fata de corpurile goale ale oamenilor in varsta. Caci asa este obiceiul in Austria. Lumea intra in sauna goala de tot, cu doar un prosop pe care sa sada.
Cum in Austria oamenii in varsta sunt integrati social si fac chestii, si ei intra in sauna tot asa. Si mi-am amintit atunci dezgustul pe care il au romanii fata de corpurile goale ale oamenilor in varsta. Cand le zaresc pe plaja sau in sauna sau la piscina, la dus, romanii se cutremura de scarba. Zici ca le arati deseuri toxice, din care ii obligi sa se si infrupte.
Si mi-a parut rau de noi. Si m-am gandit iarasi ce bine e sa fie austriac, macar atunci cand imbatranesti. Austriac la minte, mai ales. Chiar daca locuiesti in Chitila sau Mizil.
business-uri posibile dar putin probabile
ianuarie 24th, 2012
Am venit deunazi cu o idee de afaceri care m-a incalzit la tample. Pentru mai multe informatii, click aici.
Tot pritocind eu la ea asa, mi-am dat seama ca am si alte business-uri posibile pe teava. Si ca planurile mele de dezvoltare antreprenoriala sunt ca bradul. Verzi, drepte si frumos mirositoare. Mi-a fost putin frica sa le impartasesc aici, sa nu cumva sa le faceti voi primii. Dar na, tentatia a fost prea cumplit de mare.
Primul gand ar fi sa lansez o companie de spus secrete oribile. Secrete care ne macina lingurica si ne fac sa ne zvarcolim noaptea in pat. O poti face prin telefon. Suni la mine si imi spui cele mai oribile chestii pe care le-ai facut sau planuiesti sa le faci sau doar le simti intr-un cotlon ascund bine din inima ta.
Adica dragoste impura pentru mama prietenului tau, dorinta de a-ti schimba sexul intr-unul mai stramt sau ganduri netrebnice legate de mostenirea bunicului care e inca in viata si te iubieste enorm. Nu o sa te judec. Doar o sa-ti iau niste bani care ne vor multumi pe amandoi. Tu te usurezi, eu imi cumpar pantofi. Capisci?
Apoi ravnesc la o companie de redistribuit obiecte mici, medii si mari, moi, fine sau tari. Pentru o taxa ridicola, voi accepta sa-ti gazduiesc lucrurile de care nu mai ai nevoie, indiferent cat sunt de mari, moi sau tari. Apoi voi face in asa fel incat sa primesti o bruma de bani pe ele. Din care eu imi voi trage, ca doar sunt romanca, un comision.
Planul meu de business include si niste marfuri sezoniere de inchiriat. Cum ar fi frapiere cu gheata pentru spritz la Vama veche sau praf de stele in diverse nuante pentru pus in privire cand iesi la agatat noaptea pe plaja. Pentru iarna as incerca sa ofer si barbati pentru petrecut revelionul cu ei.
Cerul este limita mea.
intoarcerea acasa
ianuarie 23rd, 2012
Buna dimineata, cireasa s-a intors si transmite aproape live din livada.
Cireasa a savarsit tot ce si-a propus prin cele strainataturi. Ea a mancat un total de 8 carnati vanjosi. Ei au fost prajiti in diverse locuri, la diverse altitudini, cu felurite dichisuri si variate garnituri. Ea a schiat 5 ore in fiecare zi. A baut beri nefiltrate la -18 grade si s-a comportat precum un cufundac in farfuria cu sos de vanilie.
Sauna a facut parte din mica economie a fiecarei zile romano-austriece. Dar inainte de asta, cireasa a cantat cu sarg muzica tehno austriaca, cu versuri cu tot. A dansat apoi in clapari, pe zapada, la mult mai mult de 2000 de metri si destul de des.
Cireasa si-a sucit si gatul aproape de tot in incercarea de a vedea cat mai multi dintre barbatii blonzi austrieci care populeaza partiile aflate la mare inaltime, sus in alpi. Si l-a sucit asa de tare incat si acum o mai doare, cu tot cu umar. Ce sa facem, riscurile meseriei de femeie pe schiuri.
Ce buna este dulcea rutina austriaca. Cu mult schi, somn dulce, creier spalat de aerul rece si efort si beri si carnati si batalioane de barbati si si si. Dar dulce este si intoarcerea acasa. Viata virtuala a ciresei plezneste de forfota. In livada reala a ciresei este mare vanzoleala.
Mi-a placut sa vad ca am fost primita cu artificii, chiar daca am ajuns tarziu. Artificii la propriu, nu la figurat. Asta a fost felul locuitorilor micului cartier din nord de a-mi ura cireaso bine ai venit.
Este minunat in tirol dar este asa de bine si sa atingi iarba maro de acasa.
Bine v-am gasit.






























