februarie 12th, 2012
A se vedea mai jos cum arata o discutie intre fete si femei. Mai multe fete si mai multe femei iar declaratiile sunt combinate in asa fel incat nimeni sa nu se recunoasca nici macar putin. O discutie probabila intre toate fetele din lume, dupa ce am vorbit cu niste sute dintre ele.
As vrea un iubit care sa ma intrebe ce am facut la examen. Mi-ar placea sa-l gasesc acolo seara acasa. As vrea un iubit cu care sa fac revelionul si Craciunul si sa ma cheme la ai lui de Paste. As vrea un iubit care sa ma iubeasca. M-am saturat de fuck buddies.
Vreau un iubit cu care sa fac un copil. Nu insist sa creasca el copilul dar as vrea sa fie de acord sa facem un copil. Sa inteleaga ca nu e asa mare chestie ce ii cer si sa nu se sperie sa si produca seminte de buna voie. Vreau un iubit care sa se imbrace frumos si sa fie responsabil.
Cand iubitul merge la bustul gol prin casa si ii vad parul de pe piept, ma apuca toate pandaliile. Si eu vreau un iubit care are par pe piept. Un nu, eu vreau unul care are pielea fina si e slab si are niste muschi. Eu vreau un iubit care e salbatic si asculta muzica buna. Vreau un iubit care sa aiba chef sa calatoreasca prin lume cu mine.
Daca ati sti ce fund are iubitul meu si cum arata el si cu pantaloni si fara. Imi place ca iubitul meu sa imi gateasa. N-am avut niciodata un iubit care sa imi gateasca. Vreau un iubit care sa aiba erectie des. Ce bine ar fi sa propuna el sa facem tot felul de chestii misto. Nu vreau un iubit comod. Vreau un iubit cu bani.
As vrea un iubit care sa se inteleaga cu prietenii mei. Unul pe care sa il admir. Vreau un iubit care sa fie cocos in casa si sa ma intretina, daca eu nu muncesc din nu stiu ce motiv. Vreau un iubit care sa se inteleaga bine cu familia mea. Eu unul care sa se inteleaga bine cu familia lui.
Vreau un iubit.
Tags: barbati, craciun, cuplu, inima, relatii, vise, vreau un iubit
Posted in Uncategorized | 7 Comments »
februarie 8th, 2012
Are si cireasa acasa la ea un pat, ca toti oamenii si toate fructele care se respecta.
Atunci cand l-am comandat eram proaspat iesita din casnicia cu inginerul fara inima. Cu parul zburlit si inima impietrita, nu am putut lua decizia corecta. Tot ce am stiut atunci, cu mintile duse fiind, este ca nu mai vreau in ruptul capului un din pal. Ci unul de lemn, care miroase frumos.
Astazi, am mai crescut. Acum stiu cum arata patul meu preferat. Dar ce sa fac cu asta de il ocup acum, nu prea stiu. Si cu ce sa il achizitionez pe urmatorul, pe cel perfect, nici cu asta nu m-am prea lamurit. Dar stiu macar ce fel de pat am nevoie. Si, daca ma opreste cineva pe strada si ma obliga sa-mi livreze un pat misto, sa stiu ce sa ii turui despre el.
Patul meu preferat este in primul rand mai mic. In el oamenii trebuie sa se tina de voie de nevoie in brate, caci altfel nu e chip. Iar daca nu le convine asta, apai sa paraseasca in graba patul. Si sa nu faca prea mult zgomot. In patul meu este liniste si armonie.
Apoi, sa stiti ca patul meu este suplu. Are incheieturi si ligamente fine. Are oase lungi, sportive. Cand te sui in el, mesteci si respiri usor. E plin de catrafuse si de perne care n-au ce cauta acolo. A, si patul meu este inalt. Cum sade bine oricarui pat si oricarui barbat.
Mi-as dori sa ma cocot cu greutate in el. Dar odata aflata acolo, sa fie un taram special. Un pat fermecat unde visele sunt mai frumoase. O platforma catre cine stie ce aventuri minunate pe timp de noapte. Somnul si dragostea in patul meu lejer, suplu si inalt ar fi de calitate superioara.
Si acum patul paturilor, asa de bine descris, ar face bine sa vina la cireasa.
Tags: barbati, pat, somn, sportiv, suplu, vise
Posted in Uncategorized | No Comments »
aprilie 3rd, 2011
Uite, eu nu mai am rabdare pana in ianuarie 2012. Am treaba ca la balamuc, nu-mi permit sa pierd timpul cu tot felul de conventii. Ce daca rezolutiile se fac la inceput de an.
Trebuie sa fac o inca rezolutie acum, la sfarsit de prim trimestru. E drept ca am trimis deja in lume doua rezolutii dolofane ca niste dropii. Stiu si ca lacomia strica omenia. Dar cred ca sunt cumva salvata de varianta asta de worst case scenario pentru ca acum e nitel diferit.
De data asta nu vreau sa cer universului suportul in obtinerea diverselor foloase. Rezolutia asta prematura ma ajuta pe mine sa pun negru pe alb drumul pe care doresc sa merg pana obosesc si cad jos. Odata stabilite obiectivele, ma gandesc ca e mai usor sa plec la lupta cu mine insami inspre a le indeplini.
Vreau sa invat sa zic nu oamenilor care ma ciugulesc. Desi obiectivele mele imi sunt destul de clare, raspund totusi pozitiv la tot felul de propuneri si avansuri care imi rapesc bucati importante din viata. Trag deseori ponoase in urma acestei lipse de curaj.
Insist sa incep o prietenie stransa, bazata pe respect reciproc, cu limba germana. O fi ea urata, batrana, grasa si complicata. Si cred ca mai are si alte hachite, pe care nu i le vad inca. Insa am nevoie de ea si simt ca sentimentul e reciproc.
Vreau sa alerg in parc trei seri pe saptamana. In celelalte doua o sa incerc sa stau pe cat se poate locului. Pentru asta imi trebuie doar o vointa de om nebun.
Cred ca a venit timpul sa fac pe bicicleta jumatate dintre drumurile din cosul zilnic. Vremea e propice, dorinta s-a sadit in mine. Ce mai am de facut este sa inving frica de caini, acesti mari adversari ai cireselor pe bicicleta. Si sa invat sa cooperez cu lipsa de suflet a soferilor. Floare la urechea de cireasa.
Si da. Imi trebuie mai mult timp petrecut afara din vreo incinta, orice incinta. Imi vine sa-mi fac de lucru orice, numai sa nu fiu tinuta cu forta inauntru. Trebuie sa respir aer cu pomi si pamant si cer si petale si case frumoase si oameni cu vant prin plete.
Acestea fiind zise, ma pun pe treaba.
Tags: dorinte, planuri, primul trimestru, rezolutie, vise
Posted in Cu curca la raze | 4 Comments »
noiembrie 8th, 2010
Cireasa dormea somnu leganatu de tip cuseta de la Cluj spre Bucuresti. Si tot ce urmeaza mai jos este destul de jenant pentru ea sa istoriseasca, din doua motive.
Nu cred in vise si ma plictisesc de moarte cand altii mi le spun pe ale lor. Mi se par niste resturi de franturi de spanuri de imagini insailate de mintea care nu e in firea ei cand doarme. Doi, scurtmetrajul, chiar daca fictiune, ma pune intr-o ipostaza jenanta. E creat totusi de mintea mea. Insa in livada se zic lucrurile pe sleau. Chiar cand ele nu-mi convin, ca acum.
Se facea ca cireasa se distra de minune intr-un hotel cu prietenul ei. Nu ma refer la chestii deocheate. Radeau, se simteau bine, era armonie, veselie si tot ce vrei. Nu stim cine este prietenul ei din vis, caci stiti cum se intampla in oniric. Nimic nu e ce pare a fi si taman cand esti sigur ca lucrurile sunt ok, ele o iau razna de tot. Un broscoi verde devine fiu de imparat rosu sau avion cu motor ia-ma si pe mine-n zbor sau de fapt ala negru care respira greu era ta-su, ma.
Apare cel mai iubit dintre pamanteni. Ne uitam ochi in ochi si ne intelegem din privi. Nu mai conteaza nimic, ne-am regasit si asta anuleaza orice alte aranjamente aveam noi prin vis, fiecare. Il iau de brat si il strang langa coasta mea cu placere, gandidu-ma ca asta-i carnea care conteaza. Mergem spre lift. Acum urma sa locuim impreuna in hotelul ca un fum.
Ajunsa la lift eu zic stai putin si privesc intr-o parte, cu diverse treburi mici ce mi se ivesc urgente sub nas. Chiar si in vis cireasa face un milion de activitati. Cand ma intorc, cel mai iubit dintre pamanteni nu mai e. Liftul, in mod bizar, e inca acolo. Ma urc si ajung la camera noastra.
Cel mai iubit dintre pamanteni nu e acolo. Merge foarte tare aerul conditionat. Pe masa este un buchet mare de narcise galbene. Florile acelea care parca au un cap galben de lumina spanzurat pe-un fir vanjos de iarba.
Armata de narcise face spre mine plecaciuni la unison de la aerul conditionat, care e foarte puternic. Mi se inclina toate spre mine si ma invita sa citesc biletul strecurat intre ele. Cel mai iubit dintre pamanteni nu e in camera. Stiu ca s-a mai zis dar ideea e ca tot nu e. Pe bilet scrie o sa fie bine.
конец
Tags: absurd, barbati, cel mai iubit dintre pamanteni, dragoste, inima, oniric, vise
Posted in Mintea mea sorcova | 7 Comments »
noiembrie 7th, 2010
Am avut si eu visele mele, ca oricare dintre noi. Am vrut si eu sa atrag in juru-mi barbati cu meserii normale, pe care sa le pot prezinta prietenilor si familiei fara un nod in gat. Dar se pare ca ceva a facut ca lucrurile sa iasa exact pe dos, cel putin pana acum. Si m-am gandit sa trec aici negru pe alb o selectie a personajelor care mi-au facut curte. Sa vedem: Vanzatorul de banane (…) (Sana Nicolau, hotcity.ro, iunie 2008)
Continuarea aici.
Tags: banane, barbati, hotcity.ro, meserii ciudate, sexy, vise
Posted in Uncategorized | No Comments »
