Stiam exact ce am de facut cu gramada asta mare de banet care se stransese purcoi. Vedeam chiar si cum o luam cu o cisterna si o aduceam in livada, unde o imparteam echitabil intre mine, mine si mine.
In primul rand aveam pregatite niste sume decente si fixe pentru niste prieteni de prin viata mea. Dupa modelul uite, ia si tu ceva frumos la nevasta, aveam de impartit vreo 20 de plicuri. Uite, 20.o00 de euro erau pregatiti numai pentru colega mea Livia.
O alta gramajoara substantiala era alocata pentru mama de cireasa. Stiu eu ca ea are nevoie sa targuiasca permanent cate ceva. S-ar fi bucurat. Are zilnic o lista de cumparaturi mai generoasa chiar decat a lui Mos Craciun insusi. Si totusi niciun ren la dispozitie. Asta ar fi fost prima mea miscare, sa-i fac rost.
Si dupa ce as fi rezolvat urgentele astea, m-as fi cufundat cu tot cu crestet intr-o piscina de fresh de portocale. Parca niciodata nu ma lasa inima sa-mi iau destul. Mi se pare ca, daca ies in oras si cer o galetusa, sunt pe cale sa comit o aroganta.
Apoi as fi aranjat repede, din condei, sa mananc de acum inainte cele mai fine si grozave si neingrasatoare mancaruri de pe fata pamantului. De trei ori pe zi in fiecare zi. M-as fi tavalit in icre rosii. As fi lins zilnic miere fina. M-as fi uns cu ulei presat la cald de picioarele fecioarelor din cine stie ce sat toscanez.
Apoi brutari celebri s-ar fi prezentat la usa mea cu cele mai smechere inventii. As comanda ca unele paini sa aiba doar coaja si alte doar miez pufos. Zero e-uri.
Apoi o casa la mare, pe o coasta. Apoi o casa la munte, pe niste munti falnici. |Unii crosetati cu dantela de zapada, ca poti schia pe ei si vara. Apoi o herghelie de cai zdraveni si premiati, de stirpe nobila. De restul banilor m-as fi lacomit si as fi achizitionat probabil bilete de avion, cazari si obiective turistice zeci si sute si poate chiar mii.
Dar n-a fost sa fie. Adio freshuri. Buna dimineata apa chioara.
