sex pe capra cu trei iezi (reloaded)

februarie 16th, 2011

Inteleg ca in postul meu cu aceasta capra, destul de drag mie de altfel, sunt aspecte de neinteles. Asa ca mai incerc odata. Poate ca acum imi iese.

Domnule, este de fapt despre cireasa si un barbat prea bine cunoscut care stateau oarecum linistiti pe o canapea. Si asta pana cand barbatul a propus sa ascultam Capra cu trei iezi, radiofonic vorbind. Atunci situatia a escaladat si n-a mai fost chip sa ignoram energia sexuala prezenta in camera cu din din cauza Caprei cu trei iezi.

Cum necum, am facut-o si pe asta. O partida de amor instigata dar si potentata de Capra cu trei iezi. Adica, vezi Doamne, ea a contribuit la trezirea fiorului.

Nu se poate spune ca a fost un vis al meu mai vechi. Nu mi-a trecut niciodata prin cap pana acum sa vad cum e sa-ti bucuri corpul folosindu-te de fundalul sonor al basmelor frumoase ale copilariei. Daca eram genul, poate ca aveam grija sa aleg un basm mai cu substanta. Cum ar fi o istorie cu macar un zmeu, personaj care mi se pare tare sexy. Sau macar un fat frumos cu par balai si ale lui mere aurite.

Dar nu, cireasa nu este o fiinta care sa aiba nevoie de vreun scenariu anume pentru a vedea o calatorie sentimentala cu ochi buni. Am norocul sa ma bucur de barbat asa cum vine el pe lume, fara farafastacuti. Ma entuziasmez suficient de corpul drag care mi se infatiseaza, asa incat nu mai am nevoie de cine stie ce tunning. Deci deviza mea este fara toppinguri culturale sau accesorii administrative care sa ne ajute in nu stiu ce directie. Adica nu-mi trebuie o poveste si un context anume pentru dragoste fizica. Nu trebuie sa fiu eu imbracata in asistenta si el in politist.

Sper ca m-am facut inteleasa. Ascultarea Caprei cu trei iezi n-a fost ideea mea, ci a lui. Na, nu pot controla chiar totul pe lumea asta. Cand nevoia de capra s-a facut simtita, ce sa fac. Am lasat-o pana la urma in viata mea. Incerc sa fiu deschisa la vechi si nou deopotriva. Capra asta e un prieten vechi dar la care nu m-am gandit niciodata in acest context, cu vreo urma de sexualitate. Poate ca era cazul, daca luam in calcul senzualitatea ce s-a starnit imediat ce ne-am apucat sa ascultam povestea.

Concluzia pe care o trag este ca o capra la timpul ei, inconjurata de iezi, apropie oamenii. Astfel nu se explica. Sentimentele noastre senzuale au ramas nedate publicitatii pana cand a inceput Capra cu trei iezi. Atunci parca am prins curaj si forta pentru manifestarea plenara a sexualitatii. Atunci am simtit un curent electric si ne-am dat seama ca era timpul.

Gogaltz gogaltz mergeau sarmalele pe gatul lupului si tot asa de bine mergea treaba si cu sarmalele mele. Malaies in calcaies si tot tacamul. Capra mi-a tinut noroc.

Acum ca am incercat, recomand mai departe. Folositi cu incredere Capra cu trei iezi cand credeti ca nu mai merge nimic altceva si vreti pe bune sa faceti sex. O sa va destinda, o sa va duca in zona copilariei si o sa va lase garda jos capra asta. Cine n-are capra, sa-si cumpere.

Tags: , , , ,
Posted in Indiscretii la discretie | 9 Comments »

vreau sa fiu boieroaica

ianuarie 7th, 2011

Este un gand mai vechi care acum imi explodeaza din nou, cu furie, in fata. Vreau sa fiu boieroaica.

Vreau sa am un conac undeva in tara asta mare, intr-o zona de dealuri molcome. Conacul va fi mic dar eficient intretinut. Exista speranta de a ajunge sustenabil lui insusi. Nu stie cireasa exact cum se faca asa grozavie dar se intereseaza.

Vreau sa ies dimineata in neglije si sa dau de mancare pasarilor, de buna ce sunt. Conacul este inconjurat de un domeniu lataret. Are pe el pomi fructiferi, in special pruni mov si ciresi parguiti si meri rosii. Am si o miniherghelie de cai. De fapt poate sa fie si un singur cal. Animalul meu iubit, care primeste zahar si morcovi la discretie si ma poarta ca vantul prin padurile de pe dealurile cu pricina.

Ma leg sa ajut satenii din apropierea conacului. Sa ajut cat oi putea eu saracii, sa indemn copiii la educatie. Promit sa-mi culeg singura livada, fara sa asupresc pe nimeni. Chem the squad si in cateva zile o dam gata. O sa fac un gem de prune sora cu fabulosul. O sa mi se duca vestea peste 7 mari si 7 tari de ce mai boieroaica iscusita sunt.

Promit sa nu am accese de lacomie. Accept sa fiu o boieroaica stransa la punga. Sa-mi socotesc veniturile si sa nu fiu o desfranata financiar. Niste bani pentru unt si paine, alti bani pentru o caldura placuta in casa. Nici nu stiu sigur daca o sa iau un grajdar. Prefer sa tesal si sa spal singura calul preferat. Asta inseamna o comuniune reusita animal-cireasa.

Poate doar cand vine vorba de vacante sa ma pierd putin cu firea. Ii trebuie boieroaicei de cireasa multe distante parcurse si departari scrutate fara mila. Dar ce inseamna asta pe langa toata cumpatarea de care o sa dau in restul timpului dovada. O sa deschid in cinematograf mic in sat. Mic dar cu popcorn si scaune confortabile pentru satenii secerati de pofta filmelor.

Dar job descriptionul de boieroaica presupune un fapt care ma incanta. Ea nu trebuie sa munceasca neaparat, caci are un venit care vine de undeva. Nu stim de unde dar asa merg lucrurile. O boieroaica, adica cireasa, care va proceda la aceasta activitate, munca, doar pentru ca stie ca asa e bine si frumos.

Vreau sa fiu boieroaica incepand de maine. Ba nu, poimaine, ca maine am treaba multa.

Tags: , , , , , , ,
Posted in Mintea mea sorcova | 10 Comments »

cireasa si maruntaiele vecinului

martie 23rd, 2010

*Aceasta poveste s-a petrecut in februarie, dar abia acum am capatat forta epica si mai ales morala sa o spun.
**Aceasta poveste este si destul de scarboasa. Include un wc, un vecin si launtrurile lui. O cireasa care cotrobaie prin aceste amanunte. Oamenii gretosi din fire sa iasa din livada. Nu vreau lesinuri in serie. Vine primavara.

E dimineata, parai din toate incheieturile sa ajung undeva cu ora fixa. Dar observ cu neplacere ca mi s-a infundat wc-ul. Vars repede cateva lacrimi de frustrare ca totul in jurul meu se sfarama bucata cu bucata. (Atunci mi se stricau toate, una dupa alta).

Imi revin insa repede, ca n-am timp de goange. Gasesc instalator cu greutate si interventii si pile si rugaminti pline de arsita. In final zice ca vine repede. Eu exult. Cu greu mai gasesti mesteri ok cand pe bune ai nevoie de ei.

Chem taxiul, afara ninge cu galeata. Doamna dispecer, inger al tineretii mele, imi gaseste masina in 10 minute. Imi vine sa o strang tandru la piept si sa o sarut cu limba. E greu de tot sa gasesti masina. Trec 2 minute si ma taie. Trebuie sa fac pipi. Incerc sa ma tin dar imi dau seama ca e drum lung si mai bine ma eliberez.

Puncte-puncte. Apoi trag apa, care urca pana sus de tot si nu vrea sa mai coboare decat cu pipeta. O apa nu tocmai curata, daca aveti toleranta sa ma intelegeti. Tic-tac face ceasul, tic-tac. Si totusi zaresc ceva care ma nelinisteste si nu ma lasa sa plec pur si simplu.

De pe teava a iesit inapoi, catre mine, ceva terifiant. Sa vomit sau sa plec, ma intreb. Si imi dau seama ca un instalator e asa de greu de gasit in ziua de azi. Unul bun, care sa vina chiar de azi pe azi, cand afara ninge demonic, e si mai si. Incat inteleg pe data ce am de facut.

Inteleg ca nu pot sa-l fac pe instalator ca, in demersul lui de a repara, sa treaca prin neplacerea de a scobi in chestiile din wc-ul meu. Daca il vede pe nenumit si se supara si pleaca. Sunt terminata atunci. Tic-tac face ceasul, tic-tac.

Inhat o punga pe post de manusa. Caut disperata ceva de racait in locuri intunecoase si dosnice. Gasesc o scrumiera mica de metal si ma pun pe treaba. Noroc ca sunt imbracata frumos si ca am chemat taxiul.

Dupa ceva munca, ma trezesc fata-n fata cu un cacat ca-n povesti, de dimensiuni fantastice. Pe jumate intepenit la intrare sau iesire, nu stiu cum sa explic, imi zambeste din oceanul de apa rabufnita. Fac ochii cat doua galetuse. Cum eu nu m-am crezut niciodata capabila sa generez asa ceva, ma gandesc cu mult respect la prietenul meu imaginar, I. Singurul care ar mai fi avut de curand acces la wc-ul din livada.

Trage mosul, trage baba, cacatul iese cu mare greutate. Si dupa el, mai scot inca doua exemplare la fel. Facute dupa chipul si asemanarea cacatului perfect, primordial, si ca forma dar si privind alte insusiri. Var repede incarcatura intr-o punga si punga aia in alta punga si aia in alta. Si tot asa, pana ametesc si pierd sirul. Cad jos. Imi revin.

In timpul asta fug ca o gaina fara cap prin casa pentru ca tic-tac face ceasul, tic-tac. Prietenul meu imaginar se uita cu ochi de genune la mine si la manevrele rapide pe care le fac, carand dupa mine the thing. Afla ce e inauntru si i se zbarleste parul pe ceafa, cred. N-am avut timp sa verific.

Transpirata pe buza de sus, cu parul lipit de cap si cu mintile duse, nu ma pot abtine si il complimentez pentru ceea ce tocmai am aflat. Ca digestia lui este una de vis. El se apara si zice ca nu, nu e ce cred. Eu pun asta pe seama timiditatii de a discuta un subiect asa de delicat si totusi asa de palpabil. Doar tin dovada in mana.

Fug cu cacatii in punga pe scari in jos, cu hainele falfaind, si cand sa deschid usa de la ghena, tadaaa. E incuiata iremediabil. Taximetristul ma vede, ma cheama, este iritat. Ninge pe el, ninge pe mine, ninge pe neputinta mea de a scapa de colet, ninge si pe colet.

Singurul lucru pe care il inteleg bine este ca nu ma pot urca cu el in taxi. Ma uit ca un animal ranit in jur si gasesc scaparea. Vad un cos de gunoi cu gura mica de tot. Alerg de cat p-aci sa-mi rup gatul si indes acolo cacatii inveliti in 14 sau 18 pungi, nu mai stiu.

Apoi sar in taxi si incep sa suflu greu, ca un animal ranit in amorul propriu. Plec de la locul crimei si incerc sa uit prin ce tocmai m-am balacit. Vin seara acasa si aflu ca a fost o defectiune pe coloana, astfel incat roadele vecinului de jos au germinat in sus pe teava, pana la mine.

Ma uit cu intelegere la prietenul meu imaginar I. si ma bucur ca nu el a produs ce am vazut dimineata. Ma induiosez apoi gandindu-ma ca am gestionat cu eficienta treburile vecinului meu de jos. Un om cumsecade, cu care ma inteleg bine si are umor.

Si apoi inghet, la gandul final. Ca anume m-am debarasat de rodul maruntaielor lui taman in cosul de gunoi stradal de sub geamul dumisale. Si ca acum da, e iarna. Dar o sa vina in curand si vara. Si atunci sa te tii.

Tags: , , , , ,
Posted in Pe wc | 14 Comments »

firul de par din poveste

noiembrie 27th, 2009

tinta

Sau asta se poate chema, foarte bine, si povestea firului de par. Am preferat sa-i zic din poveste pentru ca acolo intri pe un taram magic, unde totul e posibil.

Asa si firul de par de care ma poticnesc in zicerea mea de azi. Absolut exceptional, precum coborat din basmele cu feti frumosi care cresc intr-o zi cat altii intr-un an. Un fir de par cu proprietatile ridichei uriase. De care, stiti din poveste, trage mosul, trage baba, si nu se intampla mare lucru.

Daca e ceva pentru care cireasa e laudata in mod constant, e pielita subtire. Ce piele fina ai, imi spun dimineata abia treziti din somn oamenii pe langa care trec in goana pe trotuar. Bosumflati de caldura patului care tocmai le-a fost luat de sub fund.

Auzi, tu faci baie in lapte de bivolita? M-a intrebat un coleg de la vanzari, in timp ce incercam sa stabilim strategia de marketing pe anul viitor. Si si-a trecut incet dosul mainii pe bratul de cireasa. De unde incepe el si pana unde se termina.

E drept ca ma epliez si eu ca orice femeie prin locuri esentiale. Dar e clar ca pielea mea e mai neteda si mai lipsita de pori si peri si alte impuritati decat normal.

Prin urmare m-am culcat pe o ureche. Am inteles ca e de bine si am stabilit ca ma voi uita mai fugar in oglinda. Ce nevoie sa mai am? Dar aroganta astfel manifestata cu pret mare va fi platita.

Exista un fir de par in corpul meu care este gigantic si apare in locuri neasteptate. Cu predilectie apare intr-o dimineata pe gat. Il observ cand e foarte soare afara. Cum poate el sa mijeasca si sa devina asa de robust peste noapte, este pentru mine un mister.

Cert e ca ma trezesc de obicei cu el in masina, in timp ce conduc. Instalat pe gat ca o rusine. E lung, e negru, e vanjos. E si imposibil de scos in timp ce faci slalom in trafic.

Imi trec prin minte rapid momentele din ultima vreme in care am stat la lumina puternica, cu gatul la vedere, alaturi de oameni. Care s-au uitat, sunt sigura, direct in parul meu din gat.

Imi vine sa urlu de frustrare. De ce-mi faci asta, nemernicule? Animalule, de ce ma defaimezi? Si trag de el cu o mana si de volan cu cealalta. In timpul asta parul se face covrig cat e de lung. Si rezista, infigandu-se si mai tare in pielea mea.

Cu chiu cu vai il scot. Si ma minunez ca am putut tine la mine in corp asa un monstru. Dar ma iau cu treaba, uit si las iar garda jos. Si peste o vreme, il gasesc instalat in barbie. In partea unde eu cu greu il pot repera. Dar este bine plasat pentru altii.

Apoi apare pe un picior. Tot unul singur, pus undeva in prime-time. Taman cand vreau sa fiu mai ispititoare si mi se pare ca-mi si iese. Cand insa raman singura in dormitor si il observ, ma gandesc cu groaza. Daca l-a vazut si el?

Daca am o zi mai incarcata la munca, se pune pe cate un san. Mereu pe acelasi san. Cel stang. Mereu trufas si victorios. Mereu vartos si nelasandu-se mai prejos. Piei, nemernicule. Bruta ce esti.

Dar parul din poveste isi rade de mine in barba. Si imediat ce ma iau cu treaba sau ma cuibaresc la pieptul ideii ca l-am scos definitiv, vine iar. Se pune pe gat si imi da cu tifla.

Crezandu-se, si pana la urma si dovedindu-se, atotcastigator. Acum m-am uitat peste tot si nu e. Dar cine stie.

Tags: , , , , , , ,
Posted in Fără categorie | 8 Comments »

sunt si la