Am fost nevoita sa aflu pe pielea mea ce nu trebuie cu niciun chip sa-i iei barbatului, dupa ce ti-a luat o gramada de timp sa-i iei tot restul.
Am invatat asta in timpul Taberei de Reformare Heineken. S-a tinut sambata langa gradina zoologica, la padure. Au fost adusi acolo legati fedeles in mod metaforic 21 de barbati nesupusi. Fiecare dintre ei facuse ceva de neiertat si de-aia a ajuns in situatia asta limita: sa devina o persoana mai buna.
Tabara de Reformare Heineken este un proiect dedicat barbatilor care vor sa-si rascumpere greselile facute in preajma femeilor lor. Zis si facut. Ne-am ocupat cu maiestrie de treaba asta. Am facut-o visand totusi la momentul cand putem lasa si noi, reformatorii, garda jos, sa bem o bere rece. Din dotarea Heineken, normal. Mmmmm.
Barbatii au fost pusi sa demonstreze mare iscusinta la exercitii fizice. Au fost torturati cu grija de catre cel mai tare antrenor din parcare, Mihai Dragomir. Au fost indrumati inspre a prepara o mancare de exceptie pentru consoarte, sub bagheta experta a lui Copolovici.
Au fost aproape obligati sa croseteze buchete iscusite pentru iubitele lor de catre mine, cireasa. Le-au oferit seara, in cadru festiv. Si Adina nu i-a lasat pana cand nu s-a convins ca ei stiu sa calce camasi si sa faca niste schimbari bine venite in garderoba.
Au mai fost la fata locului, sa ne imbarbateze, asa: Raluxa, Cristina Bazavan, Piticu si Arhi. Nu mai zic de Ciubotaru care, fie vorba intre noi, a ramas singurul nereformat, intrucat nici pana acum nu m-a invitat la cina romantica in oras.
Dovada ca ei sunt acum persoane grozave este aici. Am reusit. Si am facut asta fara sa-i luam barbatului ce-i al barbatului: fotbalul, berea si prietenii. A fost amuzant. A fost bine. Unde mai pui ca, de azi inainte, 21 de barbati merg prin lume ca niste produse perfecte. Si ii invata, poate, si pe altii sa fie ca ei. Ciubotaru, receptie?
