barbatii, berea si meciul (si cireasa)

iunie 2nd, 2011

Am fost nevoita sa aflu pe pielea mea ce nu trebuie cu niciun chip sa-i iei barbatului, dupa ce ti-a luat o gramada de timp sa-i iei tot restul.

Am invatat asta in timpul Taberei de Reformare Heineken. S-a tinut sambata langa gradina zoologica, la padure. Au fost adusi acolo legati fedeles in mod metaforic 21 de barbati nesupusi. Fiecare dintre ei facuse ceva de neiertat si de-aia a ajuns in situatia asta limita: sa devina o persoana mai buna.

Tabara de Reformare Heineken este un proiect dedicat barbatilor care vor sa-si rascumpere greselile facute in preajma femeilor lor. Zis si facut. Ne-am ocupat cu maiestrie de treaba asta. Am facut-o visand totusi la momentul cand putem lasa si noi, reformatorii, garda jos, sa bem o bere rece. Din dotarea Heineken, normal. Mmmmm.

Barbatii au fost pusi sa demonstreze mare iscusinta la exercitii fizice. Au fost torturati cu grija de catre cel mai tare antrenor din parcare, Mihai Dragomir. Au fost indrumati inspre a prepara o mancare de exceptie pentru consoarte, sub bagheta experta a lui Copolovici.

Au fost aproape obligati sa croseteze buchete iscusite pentru iubitele lor de catre mine, cireasa. Le-au oferit seara, in cadru festiv. Si Adina nu i-a lasat pana cand nu s-a convins ca ei stiu sa calce camasi si sa faca niste schimbari bine venite in garderoba.

Au mai fost la fata locului, sa ne imbarbateze, asa: Raluxa, Cristina Bazavan, Piticu si Arhi. Nu mai zic de Ciubotaru care, fie vorba intre noi, a ramas singurul nereformat, intrucat nici pana acum nu m-a invitat la cina romantica in oras.

Dovada ca ei sunt acum persoane grozave este aici. Am reusit. Si am facut asta fara sa-i luam barbatului ce-i al barbatului: fotbalul, berea si prietenii. A fost amuzant. A fost bine. Unde mai pui ca, de azi inainte, 21 de barbati merg prin lume ca niste produse perfecte. Si ii invata, poate, si pe altii sa fie ca ei. Ciubotaru, receptie?

amr 4

mai 16th, 2011

Adica, in termeni militaresti, au mai ramas 4 zile mari si late in care mai puteti, doamnelor, misca in front.

Mai aveti 4 zile in care puteti sa luati decizia corecta. Aveti prieten sau sot? A iesit din cuvantul vostru si s-a aratat nesupus? Puneti mana pe telefon si sunati la Dobro si Craio. Ei asteapta sa va preia barbatul si sa vi-l treaca prin tabara de reformare Heineken. O sa-l aduca inapoi mai bun si mai nebun.

Cat despre cireasa in cauza, daca n-ati citit deja barfa, acum e momentul sa aflati. Si anume de ce vreau eu musai sa-l trimit acolo pe Ciubotaru. Si nu ma las pana nu mi se implineste pohta ce-am pohtit. Poate ca, odata dus acolo, ii vine mintea la cap si ma cere de nevasta. Tabara de reformare, esti ultima mea speranta.

De ce mi-o fi picat asa pe Ciubotaru, cine sa ma mai inteleaga. De ce aleg sa il trimit pe el in loc de altii, zau daca pricep. Am de cules dintre atatea posibilitati.

Draga tabara de reformare Heinken, poate il trimit si pe omul care, prezervativul devenind inexistent pentru noi si deci corpurile noastre gasindu-se ingemanate fara bariere, n-a dat si el un telefon. Sa afle daca am inghitit pilula aia de a doua zi. Sau daca o sa fie tata. Sau daca sunt ok eu, cireasa, in general, cu capul, cu corpul.

Sau poate, mult stimata tabara de reformare Heinken, sa fac eforturi notabile si sa-ti aduc legat fedeles alt barbat de exceptie. Unul care, enervandu-se nitel, a lasat-o in mijlocul drumului pe cireasa intr-o tara straina. Fara acte, fara bani, doar cu lacrimi in ochi.

Cate posibilitati am. Dar na, uite ca m-am pierdut cu firea. Eu trebuia sa va anunt ca mai aveti 4 zile, deci putin la dispozitie. Daca nu va hotarati acum, repede, ramaneti cu iubitul nereformat. Si apoi sa nu va mai auzim ca hrrrr ca mrrr.

Aici aveti regulamentul si, daca sunteti suficient de ferme, il puteti determina sa se inscrie singur.

Amr4. Viitorul suna grozav.

cu ciubotaru la tabara de reformare

mai 10th, 2011

Credeti sau nu, Adrian Ciubotaru se tine batos in ceea ce ma priveste.

El nu ma suna cum s-ar cuveni, sa ma intrebe daca mi-a fost greu la job. Sau daca nu cumva poftesc un kilogram de capsuni crocant de proaspete din piata. Pana acum nu mi-a adus florile mele preferate. Desi e greu de crezut ca nu stie deja ca moooor sa-mi cufund toata fata intr-un buchet de liliac sau sa ma alint cu snopuri indecente de lalele rosii.

Daca ma gandesc bine, a si uitat cand e ziua mea. S-o fi luat cu treaba, nu zic. Stiu ca face tot felul de lucruri, nu-i vorba. Dar Adriane, mai lasa si tu cartea aia. Revino cu picioarele pe pamant, pe pamantul din livada mea. Orasul citeste dar sa stii ca si cireasa se sarbatoreste. Mrrrrr. Un la multi ani nu cred ca ti-ar fi luat prea mult.

De gatit, ce sa mai vorbesc. Odata nu incinge si el niste ulei intr-o tigaie sa-mi faca friganele dimineata. Si cartofii prajiti tot eu trebuie sa-i cojesc cu manutele astea doua. Si sa am grija sa nu se rumeneasca prea tare. Ce sa mai. Menajul meu cu Ciubotaru merge destul de cu gogalti.

Nu-mi place sa discut despre asta asa deschis. Dar e cazul sa rup tacerea. Daca este reformare, apai reformare sa fie. Am impresia ca Ciubotaru nici fidel nu prea imi este. Merge vorba ca umbla cu fofarlica si ocaua mica. Cica este vazut prin oras cu altcineva, o fata. Nici nu i-am spus mamei de cireasa.

Am zis sa-l trimit intai in tabara Heineken si apoi om mai vedea noi ce si cum. Adriane, a venit momentul sa te schimbi. Nu dragul meu, nu pentru mine. Cum as putea fi asa de egoista. Tot pentru tine fac tot ce fac. Ca sa-ti fie mai bine pe viitor.

A, si dupa ce vii de acolo, e bine sa stii doua lucruri. Culoarea mea preferata este acum roz, marimea este 38-40. Si cafeaua o beau cu lapte, intr-un pahar mare si aburind.