SANUCA

Asociatia Internationala a Hotelierilor din Patru Zari (AIHPZ) este un varf de lance in general. Dar si in lupta pentru obtinerea unui comportament turistic de dorit intr-o anumita directie. Veti vedea.

Au reusit ei, dupa consultari la ceas de taina, si apoi oficializand demersul in urma unui summit bloagoslovit cu un catering fusion, urmat de un tur de oras pentru relaxarea participantilor, sa-i convinga pe turisti sa nu mai prapadeasca prosoapele.

Au facut un sticker comun la nivel globalizant (ma intreb care tara le tipareste). Si uite ca ne-am invatat sa ne stergem, de mult mai multe ori decat am vrea, cu acelasi prosop.

Desi suntem in vacanta, au reusit sa ne convinga sa agatam ceva pe usa daca vrem sa dormim mai mult dimineata. Atfel, cate o guresa femeie de serviciu da buzna peste noi gramada in pat. Cu motivul ca trebuie sa curete fara preget dedesubt.

Ce sa facem, ne-am dresat. Dar unul dintre punctele de pe agenda in flacari a AIHPZ se tot reporteaza de la o sedinta la alta. Si a devenit o rusine pentru intreaga industrie.

Vorba aia, a ajuns omul pe luna. Si noi, (adica ei), nu reusim sa stopam prezenta parului pubian in hotelurile din lumea intreaga? Orice am face?! Asa nu se mai poate. Trebuie inceputa in cazul asta o lupta de guerilla.

Pentru ca metodele ortodoxe au dat gres, au fost incercate doua cai. Intai s-a mers pe ameliorarea starii de sanatate a turistilor. Pentru ca se stie ca parul cazator este doar un efect al carentelor organismului pe interior.

S-a introdus astfel obligativitatea servirii micului dejun. S-au gatit mese mai consistente. Turistii au primit o cartela moca pentru accesarea unui canal porno timp de 38 de minute.

Si s-au elaborat si alte programe de divertisment si activitati sportive de grup. Toate astea doar-doar nu le-o mai cadea turistilor asa de mult parul pubian in timp ce calatoresc. Degeaba.

Apoi s-a dat iama in femeile de serviciu, aceste furnici mondiale. Au fost incentivate prin sporuri de harinice. Si trimise in team buildinguri relaxante. care au incastrat insa si o componenta gen viziune-misiune. Unde suntem acum si unde vrem sa ajungem.

Intai au fost luate cu frumosul, apoi amenintate cu un retevei. Sa curete mai cu spor, sa fie vigilente. Sa ia scama cu scama si sa linga pe jos, daca trebuie. Dar sa nu cumva sa gaseasca noii oaspeti pubs pe undeva. Ca jar o sa manance. Aiurea.

Ori ca turistii sunt niste perversi si ascund treburile astea in te miri ce cotloane. Ca sa-i ingretoseze pe noii veniti. Traim vremuri ciudate. Nu poti sa stii cum degenereaza societatea.

Ori ca parul pubian are intr-adevar vointa proprie, cum credea si Seinfeld. Si se da din calea bietelor subrete hoteliere hinghierite. Ascunzandu-se prin fante si pe sub praguri. Si cand vine noul sejur de locatari, ies la iveala, creand rumoare.

Cine sa mai stie care e pe bune adevarul. In mod normal nu s-ar gandi hotelierii la asemenea scenarii SF. Dar sunt exasperati si nu mai stiu ce sa creada. Absolut fiecare unitate se plange de flagel.

Camera e curata luna. Si totusi la receptie vine mereu un nou cazat alb la fata. Care reclama prezenta unui par pubian de marime neobisnuita. E strigator la cer. Asa ca asociatia lucreaza acum la un program menit sa stopeze pandemia.

Si din culise a transpirat informatia cum ca in acelasi timp se va lansa si o campanie de PR din fonduri publice. Una care sa genereze cresterea tolerantei in randul oamenilor catre parul pubian al semenilor lor, cand acesta, parul, este intalnit in vacanta.

Va urma probabil o conferinta de presa in care vor anunta strategia pe termen scurt si mediu. La ce s-or fi gandit oare? Si vor reusi? Ca eu una nu mai pot.