doar bali

august 30th, 2011

copii fara griji

mostra de credinta balineza

inauntrul copacului sacru

cand rama o fura pe sita pentru foloase personale

un viitor risotto

socializare in curtea templului

asa locuiesc balinezii

cel mai mare templu din insula

binecuvantata umezeala balineza

micul meu dejun, la piscina

la piata

flori pentru ofrande

cea mai iluzorie umbrela

picioare fericite

plop balinez

mancare buna de tot

picioare de surferi

cireasa roo

decembrie 13th, 2010

Prinsa ca intr-un cleste de trendurile in materie, cireasa isi pierde mintile. Ea se insoteste cu a cherry si cu dentista cu cei mai mari sani si cei mai adanci ochi negri  intr-un proiect revolut.

Numele proiectului indraznet este hai sa tinem cateva zile o cura de mancare nelinsa de limbile focului. Adica sa mancam raw (roo), ca sa ne purificam profund. Cireasa nu a mai facut asa ceva dramatic. Ea considera ca oamenii roo sunt niste personaje exagerate, care se plictisesc rau de tot si atunci isi organizeaza singuri experimente.

Sigur, se pare ca rezultatul e un organism din cale-afara de sanatos. Dar ce viata e asta, va intreb eu, boieri dumneavoastra. Aia nu, ailalta nu.

Si totusi, uite ca, din diverse considerente, pica si cireasa in plasa lui roo. Pe scurt, experienta e terifianta. Oricate legume delicioase si fructe zemoase si seminte grasoase ar inghiti, stomacul isi cere tributul. Simte cireasa mereu aceasta rasnita interna care ii macina nu doar carnea ci si nervii. Stomacul se tanguie pe unde apuca si scoate zgomote lugubre, de casa parasita.

Daca postul mi se parea o experienta dura, trebuie sa recunosc ca roo este un fel de sport extrem al mancatului. Brusc descoperi ca orice ai vrea sa mananci pe lumea asta e fost gatit cumva candva de catre cineva. Inafara probabil de un mar. Dar cine vrea un mar cand il apuca foamea de grumaz. Sa fim seriosi, nu suntem la gradi aici.

Cand deschid frigiderul si vad cate optiuni aveam cand tineam post, ma apuca nostalgia. Si pe atunci ma plangeam ca har, ca mar, ca unde-i branza, ca vezi Doamne oul e fratele meu cu care am supt la san. Deschid frigiderul, ma uit cu ochi de foc la un castravete murat, la niscaiva masline kalamata si la o supa de praz. Painea mi se pare acum purtatoare de cel mai dulce coltuc.

Ma uit la toate astea si la multe altele si apoi apuc niste portocale, ceapa, un morcov, niste salata, cateva rosii si niste migdale. Le indes pe toate sub nas cu furia unui nebun. Cu toate astea, stomacul ii da inainte. Vuuu-vuuuu-vuu.

Pe lung, ideea ar fi sa nu cumva sa te apuci de o minicura roo fara provizii in casa, ca pentru un razboi istovitor cu turcii. Recomand sa detii, in orice moment al zilei, macar 7 feluri de fructe si 3 varietati de salata. In plus, musai sa ai toate semintiile pamantului. In varianta neprajita, bineinteles.

Rezultatul este unul cu beneficii evidente. Doua kilograme jos, burta de fototopomodel si o usurinta placuta a corpului pe dinauntru. Si, mai ales, imi dau seama de ceva. Daca la roo adaugi si o excursie in china neorganizata de vreo agentie, iti bagi mintile in cap de tot. Ajungi sa iti apreciezi viata ta asa cum e acum, cu tot ce are bun in ea. Bucate normale si oameni cu care te intelegi omeneste.

cireasa si aparatul

octombrie 7th, 2010

Sa tot fie vreo 18 ore de cand am un aparat care imi apasa dantura cu agresivitate metalica.

Stelute argintii imi decoreaza o parte dintre dinti. Ma intreb daca accesorizata in felul asta gura mai poate sa-si indeplineasca toate functiunile cu care am obisnuit-o. Sa manance, sa vorbeasca, sa.

Vreau sa impart cu voi magia momentulului. Daca deschid gura intr-un anumit fel, numai de mine stiut, poti sa fii sigur ca vreau sa-ti fac rau acum. Daca si marai putin, la deruta, te-am speriat definitiv. In ipostaza asta as putea juca nemachiata in filme de groaza. Si totusi, daca esti genul mai pervers, o sa cazi jos de placerea faptului ca stai in compania unei femei minione cu gura de fier.

I s-a interzis cu desavarsire ciresei sa mai muste dintr-un mar. Si asta timp de 6 luni lungi. Deci pana da floarea in copacii fructiferi, eu nu musc lucruri tari. I-a fost ciresei rusine sa intrebe daca aici se pune si carnea de barbat de care dumneaei are pofta au ba. Unii barbati sunt ca merele zemoase, mai ales in anumite locuri cu geografie rubiconda. Cred ca nu am voie sa-i musc, oh oh.

O singura solutie se contureaza usor in ceata noilor evenimente. Pe o perioada de 6 luni, cireasa trebuie sa convinga lumea sa o muste unilateral. Deci fara ca ea sa poata raspunde cu aceeasi moneda. A, si cireasa nu are voie sa ingereze chestii lipicioase. Unde o sa ajungem in conditiile astea. Mai ales ca nici ceva dulce nu prea are voie sa aleaga ca si premiu pentru gura astfel obidita.

Daca are pofta, cireasa nu poate sa-si roada unghiile nici daca incearca o cascadorie. Mica botnita de metal, dotata cu fire ascutite, ii chinuie gura in fiece moment. Aparatul din gura ciresei a si costat o avere. Asta ca sa capete sens zicala suferinta subtire cu multa cheltuiala se tine. Dar cine o sa fie o cireasa pe cinste cand toate astea iau sfarsit. Cine.

Si acum ajung la partea cea mai spinoasa. Cireasa adora sa manance. Muscatul din lucruri este marea ei pasiune si a reusit mereu sa si-o practice cu succes. De data asta insa, se pare ca ea se va gandi de doua-trei-patru ori inainte sa bage ceva bun in cavitate. Atunci cand ai aparat, mestecatul lucrurilor este o treaba pentru cei cu doctorat in stiinte.

Ii trec ciresei prin fata lucruri care suscita pofta si ea se gandeste. Ma complic sau stau pe coada mea. Alte aventuri ale ciresei cu aparatul vor fi date publicului in cele ce urmeaza.

despre dilemele unui panda

iulie 7th, 2010

Panda este un animal pe cat de dragalas pe atat de bizar in alegeri si atitudini si stil de viata si ce mai vreti voi. Sau cel putin asa cred eu.

Petele lui frumoase, cele mai frumoase pete din padure, vin asortate cu defecte caraghioase. Dar care pot sa influenteze psihic foarte tare un panda. Si sa-l faca sa cada pe ganduri in fiecare zi petrecuta prin tufisuri, cu ochii la ale vietii bunatati si o unda de melancolie acrisoara in privire.

Poate ca stramosul panda a mancat intr-o zi, din greseala, niste frunze de eucalipt. Cert e ca ai lui copii l-au vazut si au crezut ca asa e datina la ei. Si s-au pus pe inghitit frunzet si le-au spus nepotilor sa faca aidoma, si tot asa.

Te apuca si rasul. Cum dintr-o regretabila eroare ursii astia frumusei mananca doar frunzele astea si nimic altceva. Nu o alta vietate mai mica, nu o fraguta, nu pestisori.

Pentru ca iarba asta nu e hranitoare caci altfel am manca-o toti, panda trebuie sa rumege mereu. Mi-l si inchipui, aceasta vacuta in coroanele copacilor. Pentru ca trebuie sa inghita mereu la frunze, panda nu prea are timp de love-love.

Este cunoscut faptul ca baietii panda sunt refractari la sex. Trage mosul, trage baba, trage ursoaica panda, trage ingrijitorul de la rezervatie si abia apoi se intampla uneori micul mare eveniment. Panda da de cateva ori repede din fundul lui blanos. Si apoi se pune iar pe mancat, ca-l ia cu lesin la lingurica.

Ce sa mai vorbim de relatii stabile, viitor in doi si alte acareturi. Ursii panda se rezuma la cate un one night stand si isi pun pofta-n cui cand vine vorba de delicii casnice prelungite.

Relatie fara sex nu s-a mai vazut. Nu merge asa, ii face semn din ochi ursoaica. Vrei sa-ti mestec frunzele astea sa le inghiti mai usor si sa ne uitam la reality showul din padure, trebuie sa ma posezi fizic. Asa e un menaj normal.

Fie vorba intre noi, nici un om n-ar suporta usor asa ceva. Ma refer la faptul ca bietul panda se gandeste zilnic daca sa aleaga hrana sau dragostea. In fiecare dimineata tine intr-o mana frunze de eucalipt si cu cealalta strange tare o ursoaica.

Si probabil tot zilnic trebuie sa dea drumul ursoaicei, cu imense regrete. Si sa aleaga hrana pentru ca altfel moare subit. La toate astea si la cate altele se gandeste un panda tot mereu. Toate dileme legate de inutilitatea vietii pe pamant si miracolul neimplinit al sexualitatii.

o cireasa si 3 mic dejunuri

martie 8th, 2010

S-a intamplat ca livada mea sa fie plina ochi de oameni. In fiecare coltisor doarme cate cineva. Un prieten bun sau vechi sau imaginar.

Se scoala cireasa, isi pune ibricele si la treaba. Se pregateste sa manance ceva care nu e nici de dulce, nici nesanatos din fire. Mare preocupare petnru a manca cu istetime are dansa in ultima vreme. Si are si un ajutor pe masura in acest demers. A cherry.

Vine primul partener de mic dejun. El o insoteste pe cireasa in demersul ei de a manca radacini si alte mancaruri care nu misca. Se ia micul dejun, se savureaza, se discuta chestii, se pun la cale lucruri. Inghite si cireasa, caci ce-i mai place ei mancarea de dimineata, in cantitati industiale.

Insotitorul de mic dejun se pierde prin meandrele apartamentului de doua camere. Livada ciresei este mica dar plina sa stufarisuri si ascunzisuri in care cineva lesne dispare, daca vrea.

Cireasa curata locul faptei. Reuseste sa termine fix la termen pentru cel de-al doilea combatant. Mai mancau, mai bine pregatit, mai nepasator de sanatate cu pret scump. Scoate cireasa carnuri, icre, branze, pateuri facute de mana si alte giumbuslucuri culinare. Se inghit cantitati impresionante de mancare.

In timpul asta, cireasa bea ceai si are grija sa nu lipseasca nimic de pe masa imbielsugata. Se discuta, se emit idei, se trag concluzii. Participantul cu numarul doi pe tricou paraseste scena, cu treburi urgente prin livada.

Cireasa retrage in pripa carnea de pe masa, in toate formele creative in care se gaseste ea aici. Urmatorul vizitator de la micul dejun nu suporta vedenia ei. Curata bancul de lucru, adica masa din bucatarie. Scoate la iveala un brat de fructe.

Intra in scena cel de-al treilea musafir, cu pofta lui de mic dejun. Cireasa ocupa acelasi loc pe scaunelul ei scartaitor, plin de valori sentimentale. Musafirul curata si hapaie fructe. Cireasa mai se uita, mai ia o bucatica de mango. Care dispare in gura ei mica de obicei, acum facuta hau.

Se discuta lucruri printre imbucaturi de fructe. Cireasa mai soarbe si cate o gurita de cafea. Ce buna o face ea, stie toata lumea. Musafirul face o iesire spectaculos de rapida.

E dimineata si cireasa ramai locului, obosita placut de la atata actiune. A luat trei mic dejunuri si este plina de povesti si energie.