mai 23rd, 2011
M-am intors la ea, cu emotie destula. Acolo era, insorita, primitoare, vesela. Cu bujori in obrajorii ei bombati, plini de paduri in degrade.
Am pieptanat cu ochii mei vrajiti dealurile ei bine innadite cu margarete, albastrele. M-am facut una cu iarba deasa, sanatoasa. Am umblat ca o cireasa taranca desculta prin iarba si am masurat pamantul pana mi s-au crapat calcaiele.
M-am uitat la stelele ca cele mai mici si misterioase felinare. Am cantat in timpul asta sau, daca nu stiam cuvintele, am ascultat ce cantau altii. Am sorbit dintr-u pahar cu sprit rece, pe arsita primordiala.
M-am trezit dimineata cu greieri instruiti sa cante cele mai mieroase cantece. In Bucovina ei nu canta doar seara, cum se lenevesc in alte parti de lume, mai putin exigente.
I-am dat de mancare lui Puiu, un cal frumos roscat. M-am induiosat ca nu mai era de o vreme armasat si prin urmare nu o putea iubi pe Stela cum se cade. Si am mangaiat-o a consolare pe aceasta iubita a lui cu nabadai.
Am mangaiat un miel in varsta frageda de doua saptamani. I-am soptit vorbe de amor viticai Crina, in etate de doua zile care vedea viata cu ochi mari, de vaca indragostita. Am mirosit cu forta un pui galben, cel mai marunt de prin partile astea, scos de sub o closca.
M-am spurcat crestineste cu bucate facute cu drag. Sarmale cu urda, sarmale in foi de viata, sarmale cu carne. Am sorbt cu zgomot din supa de gaina cu taitei de casa. M-am tratarisit cu tort de capsuni cu iaurt pentru printese. Am fraternizat cu pastravul prins cu mana mea. L-am asortat cu mamaliga taiata cu ata si mujdei de usturoi verde.
Am tras aer in piept in curtea manastirii Voronet si mi-am descretit creierii ascultand clopotele pe inserat. M-am bucurat de cea mai buna viata, timp de doua zile pretioase, cu prieteni dragi. A fost minune revederea cu ea, cu Bucovina.
Draga mea, abia astept sa ma intorc.
Tags: bucovina, dealuri, iarba, libertate, mamaliga, margarete, pastrav, tihna, voronet
Posted in Respir in Romaneea | 2 Comments »
ianuarie 7th, 2011
Este un gand mai vechi care acum imi explodeaza din nou, cu furie, in fata. Vreau sa fiu boieroaica.
Vreau sa am un conac undeva in tara asta mare, intr-o zona de dealuri molcome. Conacul va fi mic dar eficient intretinut. Exista speranta de a ajunge sustenabil lui insusi. Nu stie cireasa exact cum se faca asa grozavie dar se intereseaza.
Vreau sa ies dimineata in neglije si sa dau de mancare pasarilor, de buna ce sunt. Conacul este inconjurat de un domeniu lataret. Are pe el pomi fructiferi, in special pruni mov si ciresi parguiti si meri rosii. Am si o miniherghelie de cai. De fapt poate sa fie si un singur cal. Animalul meu iubit, care primeste zahar si morcovi la discretie si ma poarta ca vantul prin padurile de pe dealurile cu pricina.
Ma leg sa ajut satenii din apropierea conacului. Sa ajut cat oi putea eu saracii, sa indemn copiii la educatie. Promit sa-mi culeg singura livada, fara sa asupresc pe nimeni. Chem the squad si in cateva zile o dam gata. O sa fac un gem de prune sora cu fabulosul. O sa mi se duca vestea peste 7 mari si 7 tari de ce mai boieroaica iscusita sunt.
Promit sa nu am accese de lacomie. Accept sa fiu o boieroaica stransa la punga. Sa-mi socotesc veniturile si sa nu fiu o desfranata financiar. Niste bani pentru unt si paine, alti bani pentru o caldura placuta in casa. Nici nu stiu sigur daca o sa iau un grajdar. Prefer sa tesal si sa spal singura calul preferat. Asta inseamna o comuniune reusita animal-cireasa.
Poate doar cand vine vorba de vacante sa ma pierd putin cu firea. Ii trebuie boieroaicei de cireasa multe distante parcurse si departari scrutate fara mila. Dar ce inseamna asta pe langa toata cumpatarea de care o sa dau in restul timpului dovada. O sa deschid in cinematograf mic in sat. Mic dar cu popcorn si scaune confortabile pentru satenii secerati de pofta filmelor.
Dar job descriptionul de boieroaica presupune un fapt care ma incanta. Ea nu trebuie sa munceasca neaparat, caci are un venit care vine de undeva. Nu stim de unde dar asa merg lucrurile. O boieroaica, adica cireasa, care va proceda la aceasta activitate, munca, doar pentru ca stie ca asa e bine si frumos.
Vreau sa fiu boieroaica incepand de maine. Ba nu, poimaine, ca maine am treaba multa.
Tags: boieroaica, cai, conac, dealuri, huzur, poveste, serviciu, tara
Posted in Mintea mea sorcova | 10 Comments »
