4 femei prea sunt multe femei pentru un sef de cusete

octombrie 14th, 2010

Era weekendul trecut. Eram 4 femei prietene intr-o cuseta cumparata din vreme. Eram in trenul ce pleca de la Bucuresti la Baia Mare. Noi ne dam jos nitel mai devreme, la Jibou. Cum care Jibou. Jibou, un mare nod ferovioar.

Ne-am prins ca al nostru conductor de tren sau cum se numeste el e cherchelit de cand m-am dus sa iau asternuturi. Omul avea nasul rosu si numara cu greutate cearsafurile. Pana a ajuns la 4, l-au trecut toate apele si gandurile impleticite.

Peste vreo ora isi face curaj betivanul asta si vine sa ne spuna cate ceva. E deja noapte destula de groasa. Pentru ca zavorul nu se inchide, dentista face un nod aproape marinaresc cu esarfa ei cu fir argintiu. Pot sa dea si turcii si tot n-au cum sa deschida compartimentul asta cu 4 femei: 2 aproape blonde si 2 brune.

Trage betivanul ce trage de usa si pana la urma il lasam, crezand ca are sa ne spuna chestiuni de importanta nationala. Si cand colo, el se uita la cum ne-am facut paturile si zice, din putul gandirii lui putintice. Da jos cine doarme. Noi dormim. Pai sunt 6 paturi si voi sunteti 4. Aici vocile ciresei, altei cirese, ale dentistei si ale poneiului se impletesc. Am platit cuseta toata. Ce-ti pasa dumitale. Suntem 4 dar dormim in 6 paturi. Asa suntem noi, nevricoase.

Vezi bine, betivanul dorea sa vanda cuiva celelalte 2 paturi ale noastre. Si-a gasit el cu cine sa faca spaguta intr-o noapte de toamna. am sarit in grumazul lui ca niste cataveici. L-am alungat cu huo si ne-am mai vazut la fata abia dimineata. Cand daduse bruma la destinatie si el tot beat si rosu si urat mirositor era. Ne-am tot vorbit sa-l reclamam in gara dar cand am dat ochii cu prietenii din Salaj, am uitat.

La intoarcere, ce sa vezi. Daca ne gandim statistic, ai zice ca lucrurile ar fi trbuie sa fie ok. Care sunt sansele ca o cireasa sa fie hartuita si la dus si la intors. Insa cum intrebam pe noul nostru diriguitor de tren care e vagonul, cum ne prindem ca e o problema. E treaz, e mai tanar, nu miroase urat. Dar e inconjurat de alti 3 vajnici barbati. Si incepe sa teasa catre noi o caterinca penibila. Jumate flirt jumate obraznicie jumate complex de superioritate.

Ne intreaba daca sa ne deseneze unde e compartimentul nostru. Adauga cu zeflemea ca spera ca ne descurcam sa mergem pe culoar singure pana acolo. Trage de papornitele noastre cu must si dovleci si noi tragem de ele inapoi. Zice catre sustinatori. Daca le ajuti nu-i bine daca nu le ajuti nu-i bine. Maraim la el cum ne pricepem mai bine si ne zavoram iar inauntru. Acum incuietoarea merge unsa.

Concluzie. Cand conductorii de tren vad 4 femei prietene si stiu ca ele o sa doarma intr-o cuseta impreuna, ii apuca puia gaia. Ba se imbata, ba vor sa scoata profit, ba devin badarani. 4 femei sunt prea multe femei pentru un public cu o deschidere asa ingusta.

prietenul meu imaginar

mai 20th, 2009

prieten_imaginar

Se stie ca mai toti copiii mici au prieteni imaginari.

Se sfatuiesc cu ei asupra problemelor aparute mai mereu in viata de copil. Le dau sa manance bunatati si daca astia nu mananca cum trebuie. Copiii mici se ingrijoreaza si ii duc degraba la doftori. Apoi au grija sa ia tratamentul.

Prietenii imaginari merg cu copiii in vacante si au si ei mofturile lor legate de destinatii. Mama, lui Toto nu-i place in Turcia, la all inclusive. Si eu fara el nu plec. Bine puiule, mergem in Italia. Stie si mama ca e serioasa problema.

Prietenii astia nevazuti se joaca cu ei la malul marii, zglobii, printre valuri. Le impart perna si visele noaptea in pat. Invata sau sunt rebeli in aceeasi banca, la scoala. Si mai tot timpul nu suporta mancarurile ce includ broccoli.

E, si cireasa a inceput de curand sa povesteasca apropiatilor. Dupa cum urmeaza.

Ca a vazut cu I. un film care i-a placut tare. Ca a mai vazut cu el un film care a infricosat-o. Desi ea l-a ales. Ca cica I. ar fi intrebat-o daca e sigura ca il vrea pe-ala.

Si a insistat ca surda pe mormant. Ca ce de filme are de vazut in continuare cu I. Si cum I. are vin nu stiu de care. Si stie atatea despre filme. I-a zis chiar si mamei de cireasa.

Apoi ca nu poate sa se vada cu ei, prietenii. Pentru ca, vezi doamne, se vede cu I. Care e asa si pe dincolo, cu dantela de amanunte. Ca a fost weekend-ul trecut in Bucovina, cu I. Ca ce peripetii au avut, cate si mai cate intamplari.

Ca a fost cu trenul. Ca era soare. Ca I. stie un loc unde poate cireasa sa se intalneasca cu stramosul ei Stefan Cel Mare. Ma rog, ati prins ideea.

La inceput prietenii s-au bucurat ceva de speriat pentru cireasa. Au felicitat-o din inima. Zau ca I. pare un om de isprava, cireso. Bravo. Cand il cunoatem si noi?

A, pai sa vezi ca acum e plecat. Si alta data are treaba. Si de fapt acum tocmai a plecat. Nu simtiti mirosul de parfum? M-au crezut o vreme. Apoi au devenit ceva mai suspiciosi. Si au cerut dovezi.

Neputand sa le produc. A inceput sa-mi mearga vestea, cum ca cireasa. Ea, care a reusit sa treca cu bine. Si fara un prieten imaginar peste perioada copilariei. Si apoi fara prea multe cosuri peste pubertate.

Acum insa a fost razbita de singuratate, saraca. Cat sa reziste si ea?! Si n-a mai putut. Asa ca si-a inventat un prieten cum i-ar placea ei. Toti avem modelele noastre.

I-a dat un nume, i-a croit o identitate care sa stea in picioare fara de proptele. I-a pus o varsta prielnica pentru imaginea ei. Si a inceput sa il ia dupa ea peste tot. Si sa pretinda ca stai, ca sa il consulte si pe I. Cand e vorba de mers undeva.

Apel catre I. Daca tii la imaginea mea. Si vrei sa mai pot scoate capul in lume. Arata-te macar un pic. Cand sunt undeva in public. Cu cat mai public, cu atat mai bine. Hai la ceas la universitate, si ii chem eu pe toti.

Dupa aia poti sa-ti vezi de treaba, ne luam de-un stres. Si ne uitam la niste filme.

basini in noapte

decembrie 29th, 2008

fart-n-start copy

Sunt iar in tren, ce surpriza. Poate de fapt acolo locuiesc.

Si poate adresa de pe buletinul de cireasa e ceva formal. Ca sa arunc praf in ochii autoritatilor. Care incearca in mod absurd, atunci cand fac recensamant. Sa bage si ciresele la un loc cu oamenii. Unde le e capul.

Cuseta este plina ochi cu femei de data asta. Doua doamne cu pantofi diferiti dar la fel de urati care vor sa se imprieteneasca. Dar noi nu vrem, mrrrr. Si apoi inca o fata tanara, dar care nu are nicio carte la ea. Caine sur la vanatoare.

Liniste in cuseta doldora de estrogen. Iar adoarme a cherry si eu nu. Citesc toata cartea pana o termin. Iris Murdoch, Capul taiat. Sa o cititi, ca e misto.

E frig si imi inchid puloverul pana sus. Dar are fermoar si e chinezesc. Asa ca acolo unde se termina cele 2 parti de fermoar. E gresit facut si ma inteapa mereu groaznic. Si ma enerveaza rau asta. Pe la 1 noaptea ma apuca totusi o veselie inexplicabila.

E ca si cum in cuseta asta am organizat o petrecere. Doar ca invitatii astia ai mei dorm toti dusi. Afara ninge. Eu sunt asa fericita incat zambesc tamp in intuneric. Ma mananca sa ii scol pe toti gadilandu-i.

Sa ii oblig ne aruncam confeti unii in capul altora. Sa bem sampanie in pahare de plastic. Si sa dam noroc fara clinchet, ce daca. Sa ne imbrancim prietenos. Sa suflam in de-alea de carnaval.

Si purtand coifuri de hartie in cap legate cu elastic sub barbia simpla sau dubla. Sa facem o piramida umana. Ma apuca mandria ca am avut ideea. Devine din ce ince mai greu sa fii original pe lumea asta. Si cine a mai facut o piramida umana intr-o cuseta?

Ma simt in trenuletul Mc Donald’s. Si e ziua mea. Atunci si doar atunci intra, de la Cluj. Un domn cu caciulita. Si incepe o noua faza in viata mea de cireasa itineranta. Se vede treaba ca domnului cu caciulita. I-a placut viata. Si i-a placut si mancarea indigesta.

La fiecare 18-23 de minute, cu precizie germana. In aer se ridica cate o megabasina. O basina cu vointa proprie si aspiratii de imparateasa. O basina de culoare albastru electric. Care alege sa se ridice diafana.

Si calare pe aripi de inger desucheat. Sa leviteze in sunet de viori mai ales pe langa paturile de sus. O basina care prefera sa stea infipta la mine in nas. Daca e sa aleaga unul din cele 6 nasuri. Ma foiesc sa scap. Si atunci ma inteapa moatele de la fermoar.

Eu sau a cherry, care pana la urma se scoala din cauza luminii albastre iradiate de basina. Deschidem repede usa. Dar una din doamnele cu pantofi urati, invitata pasamite la petrecerea mea. Doamne, cum am putut sa o chem? O inchide repede cu nervi la loc.

Somnul care ar fi putut pana la urma sa mi se insinueze in viata. Fuge cu parul maciuca. Urland ca din gura de sarpe mitologic. Las sa mi se prelinga in suflet si-n simtire. Basina dupa basina. Basini straine, dar totusi atat de asemanatoare. Basini surori.

Cred ca lesin si ma lovesc la cap. Pentru ca trece un timp pe care nu pot sa-l justific.

Ma uit aproape duios la omul cu caciulitza. Care are intipatira pe fata o serenitate sora cu nebunia. Cum da o basina, cum se linisteste. Si incepe sa croseteze, ingeras balonat, la urmatoarea.

Dupa 12 ore jumate, trenul ne elibereaza in metropola. Care crapa de atata geruiala. Strang bine geaca pana sus. Si imi intra cele doua moate de la fermoar in gat inca o data.

Nu mai conteaza. Aerul e curat. Si vin sarbatorile, vin sarbatorile, vin sarbatorile.

Craciunul intre paturi fixe si umblatoare

decembrie 29th, 2008

flying-carpet-jane-kay

E prima zi de Craciun, pe inserat. Care le gaseste pe another si a cherry calare pe patul umblator.

Suntem in cuseta spre Cluj, taram de reflectii mistice si aventura. De cate ori suim in trenul asta, e ca in Polar Express. Un loc fara reguli, unde ni se poate se intampla absolut orice.

Acum suntem asa de multi. Suntem 5 inchisi intr-un spatiu cat o margica. Avem cu noi, ciresele, o femeie cu aparat dentar, ca o pisica de ne-rasa. Si sotul ei cu cearcane, cu care susoteste mereu. Probabil sunt casatoriti de curand.

Si inca un baiat. Cel mai mare baiat pe care l-am vazut inghesuit intr-o cuseta. Si stam asa de aproape lipiti in compartimentul cu paturi care ne umbla prin lume. Incat a cherry are dreptate.

CFR ar trebui sa cumpere sloganul de la Nokia. CFR, connecting people. Oricum Nokia l-a folosit asa de mult, incat s-a demonetizat. CFR insa e pe val. Are nevoie de un suflu nou.

Pentru ca n-ai cum sa nu te impletesti cu vecinii de somn, intr-un fel sau altul. Visezi ceva si mormai. Ceilalti 5 aud. Faci pipi si te scobori din scorbura de sus. Cautand pe intuneric pantofii, pe care oricum ii iei mereu invers. Ceilalti stiu.

Primesti un sms de noapte. Fie ca lumina…miros de portocale…alaturi de cei dragi… voie buna. Ceilalti isi inchipuie. Am insomnie. A cherry doarme dusa, lucru care ma enerveaza ingrozitor. Mor de ciuda cand cineva doarmne si eu nu.

Am patul cel mai sus pat, patul nr. 75. In cealalta parte de compartiment, tot sus. Doarme somn lin ditamai baiatul. Vlajganul care inca are cosuri pe fata, specifice varstei fragede.

Dar e frumos tare si are codite impetite prin par. Am mancat o bomboana de pom de la el mai devreme. Avea una singura si ne-a dat-o noua. Nu foloseste scara ca sa se suie cel mai sus. Se tot catara sus-jos ca o maimuta. Maimuta tanara si fara griji.

Ma rasucesc in culcus ca in masina de spalat. Patul meu e cu incalzire intermitenta. Ba e frig de mi se face parul maciuca si imi ingheata nasul ca la cateii sanatosi. Si sangele imi ingheata rosu in vine. Sunt gata congelata, deci pregatita pentru placinta cu cirese facuta in toiul iernii.

Ba mecanicul de locomotiva apasa pe butonul lui pervers. Cum sa se distreze si el, om singur in noapte, de Craciun? Si valuri de arsita topesc gheata de pe piele. Cad solzi de promoroaca peste pasagerii de jos. Si atunci trebuie sa scot tot. Tot ce am.

Patul merge cu mine mai departe. Si ajungem la Cluj in a doua zi de Craciun. La 4.49 dimineata, Clujul e un fel de inghetata uriasa care te ia in brate. Si acum supriza. Kapra ardeleana, locuitoare a Clujului, vine cu ochii lipiti cu lipinol de catre mos ene.

Si ne spune ca locul unde noi tanjim sa ajungem degraba sa dormim. Camera cu patul neumblator si linisit. Unde am petrecut clipe de basm atatea dati, e ocupata acum. Si ca se va elibera abia tarziu. Si ca de fapt nici nu putem merge acasa, ca daca facem zgomot.

Asa ca ne invita voiasa sa ne petrecem primele ore din ziua a doua de Craciun. La benzinaria OMV. Cu niste angajati clujeni frustrati ca sunt acolo. Si care nu prea vor sa ne dea cafia. Dar pe care ca o buna romanca ce sunt, din regat, ii oblig.

Si ne facem tabara aici. Ne comandam ceai de cirese salbatice. Caci asa sade bine unor cirese imblanzite. Mancam pufuleti, sandvis cu salata de ou. Imi cumpar CD cu Rolling Stones si Stereophonics. Probez ochelari.

Abia tarziu ajungem in casa calda. Si mi se permite sa ma intind in patul tot suspendat, dar fix de data asta, al celui mai tanar locuitor. Si adorm instant, inconjurata de jucarii bormasina si pistoale. Si acoperita de o paturica cu Spiderman.

Si dorm, si dorm, caci asa se doamne in judetul Cluj. Mult si bine si fara de griji. Ma intremez ca sa plec spre Chechis, langa Jibou. Jibou, un mare nod feroviar.

Va urma.

ciresele nesatule sunt aspru pedepsite

septembrie 22nd, 2008

serrano5

micul dejun: 6 furculite de salata de beouf fiecare. o gramajoara de piftie de curcan care tremura de frica inainte s-o bagam in gura.

cocorada cu varza, felie zdravana. 2 clatite care picura ametitor printr-o fanta dulceata portocalie de caise. picuri mici, care se intind pe masa. ii ling de acolo. nu vreau pierderi.

inapoi la lucruri sarate. salata de vinete cu rosii cherry crescute si educate tot in salaj. struguri ananas negri. din aia de la care iti ramane coaja in gura. si continutul e pufos.

pranz: ardei copti puzderie. ciorbita de fasole cu afumatura. piure cu friptura de gaina ucisa recent. sub ochii aposi ai celorlalte dobitoace de prin gradina. plus feliuta purcel. nuci verzi cu pielita care se da deoparte. culese de mine din copac.

seara: chiftea uriasa tavalita prin ketch-up si mustar. una fiecare. ciorbitza de gaina cu paste si copane incluse. gulas de purcelush cu cartofiori. si ca sa ne revenim, o farfurie cu motz de ciotbitza de cartofi dreasa cu smantana. ne-am lins pe codite.

masa asta, ultima, e luata in gherla. ca sa fentam si orele de calatorie. unde ne urcam in tren cu toata incarcatura asta mortala la bord. mintea deja nu mai merge sfarrrr-sfarrrr. ci scartz-scartz.

aaa, am uitat sa zic ca totul e stropit cu visinata din belsug. prima visinata la ora 10:00 dimineata. ultima…cine sa mai stie. dar asa e in salaj. nu te poti impotrivi. te rad si copiii.

cum urcam, controlorul ne zice. voi 2 cireselor (sigur ne citeste), trebuia sa urcati la jibou. in lege scrie ca pot sa dau biletele altcuiva, a trecut o ora. si face o mutra horny. gen daca vrei sa puneti capul jos, trebuie sa-mi oferiti placeri.

ati dat deja biletele? sau ce vorbim aici. da, zice el. fade-in fanfara. si-si smulge outfit-ul de controlor cu o miscare sigura. era din ala ce arici. ca la stripperii profesionisti. pune ceva pe tine. ii zicem noi. am mancat prea mult. ne faci sila. ia-ti gandul. fade-out fanfara.

in cuseta gasim un om. adica o femeie si un om. dar femeia nu conteaza. omul da. este un om care miroase urat. este omul care miroase cel mai urat din viata mea. si noi trebuie cumva sa ne petrecem noaptea cu el. cu sconcsul asta.

poate ca in conditii normale, poti sa duci asa ceva. dar noi aveam in burta toate cele de mai sus. prin urmare ne ies ochii din cap. trenul ne leagana. ne e frica sa nu ii oferim sconcsului de sub noi pretioasa incarcatura. si si femeii.

nu inchidem un ochi. facem ture pe culoar. la spa-ul din tren. si inapoi in cutia cu miroase. sconcsul emana chestii pestilentiale. parca vezi aburii verzui care ii ies din pulover. nu miroase numai a transpiratie. miroase a tot ce e mai rau la un om.

a cherry si-a bagat fata in hanoracul cu ursi. eu am 2 colturi de la perna bagate in nari. degeaba.

zorile ne gasesc cu cearcane. si cu stomacul urcat in cap. ca o caciulita care ne sufoca. suferim. ne taraim. tragem de plasa cu bunatati pregatita de domnita. mirosul sconcsului rau e cu noi. in noi.

acasa ardem lucrurile. ne frecam cu peria de sarma peste tot. si cu aia de sticle in locurile mai dosnice.

ne-am lacomit. si am fost aspru pedepsite. dar abia asteptam sa o facem lata din nou. tocmai planific o noua excursie la jibou. la cules de porumb.