Sunt 100% pentru spontaneitate dar ah, ce-mi mai place planificarea.
Adica, odata ce un an nou incepe sa mi se desfaca in fata ochilor ca o mandarina dulce, feliuta cu feliuta, se intampla asa. Am niste acore fixe dar si o gramada de timp liber de sarcini. Si numai bun pentru indesat in el fapte, oameni si intamplari de isprava.
Asa ca pur si simplu stiu ca o sa merg la Amsterdam inainte de Paste, cu mama de cireasa. Am bilete, nu jucarie. Adica am bilete pana la Bruxelles. Sper ca pe aceasta cale sa afle si mama de cireasa ca mai avem de luat un tren pana in tara fumurilor rasare. Iarta-ma mama pentru asta. Iarta-ma si pentru ca avem doar bagaj de mana si va trebui sa lasi acasa, inca o data, forfecuta.
De Paste ma asteapta un drum lung pana la un judet indepartat. Cireasa salajeanca se re-integreaza in Salaj cu a sa prietena a cherry. Pun pariu ca o sa gasesc acolo ceva papanasi de branza, oua umplute, ciorbita cu afumatura si pasca. O sa cant in corul bisericii, o sa amusinez pomii in floare. Sfinte Sisoe, frumoasa este viata.
Stiu ca de 1 Mai o sa fiu la malul marii. Am rezervat camera, nu jucarie. Vodca, ciorba de peste, dans pe mese, ocheade dupa barbati misto, valuri, stele, mujdei, miros de apa cu nisip. Curtea doamnei stefan, imbobocita. Caricatura de caine fetita, mai batrana cu un an.
De pe 1 iunie imi fac sediu central la Cluj, la prietena mea kapra ardeleana. O sa ma balacesc in Tiff cu toate fortele. Sper ca organizatorii au pregatit o selectie nemaipomenita de filme nordice. Niciodata nu vad destule. Ce pofta mare am. Sfarcuri tari la gandul momentelor ardelene.
Si apoi festival de la Garana, sper ca esti pregatit. Ca eu vin. Am si cort in sensul asta. Ma astept la muzica buna si decor natural aranjat cu grija, caci nu am mai vizitat zona cu pricina. Si cine a zis ca un Istanbul tomnatic strica. Nimeni, din cate stiu.
Intre toate preconizez duzini de weekenduri la mare, la munte si oricum in deplasare. Pur si simplu stiu ca ma asteapta un an plin ochi cu lucruri stiute si nu prea. Abia astept. Sunt foarte pregatita pentru tot ce e mai bun intr-o viata.
dar mai ştii şi câtă poftă ne faci nouă, cei ce citim, de ducă, de viaţă, de dor…?!
ce bine. asta e si ideea. ma plateste statul roman sa cresc optimismul si speranta oamenilor:P