Chiar nu mai stiu cine mi-a zis dar avea dreptate. Nu pot sa ma multumesc cu singura rezolutie, nu anul asta. Am atatea planuri si dorinte ca nu am cum sa trag obloanele peste ele si sa mimez modestia.
Insist sa imprumut tot ce se poate dintre lucrurile de care am nevoie doar odata. Vreau sa cumpar mai putin. Pentru ca in felul asta nu-mi umplu casa de obiecte care apoi vor sta neinsufletite. In plus, in felul asta apare o interactiune noua. Ma vad cu o persoana cunoscuta sau aproape cunoscuta cand iau obiectul si inca o data cand il returnez. Se lasa cu o cafea, cu un zambet, cu o discutie interesanta, cu inima.
Pentru mine anul asta inseamna sa ma ajustez la propriile-mi nevoi. Este domnia lui mai mic versus ma mare. A lui mai simplu versus mai complicat. A lui deloc versus orice.
Anul asta incerc sa pregatesc feluri de mancare din ce in ce mai sofisticate dar primare totodata. Vreau sa-mi duduie cuptorul de atatea preparate de te lingi pe degete. Asa de reusite incat si incerci cu incapatanare sa le lingi si pe ale invitatilor la masa. Orgii culinare, asta poftesc.
Planuiesc sa indepartez carnea din viata mea, putin cate putin. Acum mai este de gasit inca prin livada ca un musafir. Destul de bine deja dar se poate si mai si. Ma gandesc ca in primavara sa anunt oficial logodna cu avocado. El este adevarata mea iubire si vreau sa stam lipiti pana cand carnea ne va desparti.
In prima rezolutie am zis sa nu-mi mai bat gura cu subiectul asta, caci e exasperant. Ei bine acum m-am razgandit. V-am zis oare ca vreau sa pun voci pe desene animate si spoturi radio. Parca am amintit ceva, da. Stiu ca o sa fiu grozava.
Si tot din zona asta a mea care insista sa ramana crespusculara, nu ma las. Vreau sa fac si o emisiune radio. Stiti cum fac copiii care merg singuri la film cand ies din cinematograf, dupa un film cu batai. Surescitati fiind, aplica reciproc ce au vazut acolo. Isi dau picioare-n gura si karate la ficat, pana cand uita. Asa si eu. Am vazut The Boat That Rocked si iar m-am inflamat. Cu diferenta ca eu nu uit si nu iert.
De data asta vreau sa ma plimb putin mai mult prin tara asta frumoasa. O sa incerc sa folosesc weekendurile si bugetele eficient. Astfel incat sa pot beneficia de o infuzie cat mai mare de peisaje si privelisti romanesti. Caut munti la umbra carora sa stau pe o paturica la soare. Am nevoie de dealuri pline de garduri strambe si margarete. Tanjesc sa merg in Delta, sa mananc pesti si povesti vanatoresti. O sa convoc gasca.
Si da, ar mai fi de spus, nu zic. Dar mi-e ca trei rezolutii sunt prea multe rezolutii, chair si pentru o cireasa ce nu cunoaste masura.