cireasa, o atleta de profesie

mai 11th, 2011

Cireasa este o atleta in fiece moment al vietii ei.

La job sunt o atleta de profesie in ale cuvintelor. Scriu rauri de vorbe si as putea castiga orice competitie de insirat vorbe pe o ata, de ea s-ar tine.

In timpul noptii sunt o atleta a somnului. Dorm neintrerupt, bine si cu spor. Dorm neintoarsa. As putea sa castig orice concurs de dormit cu responsabilitate, de m-as inscrie.

Ca sa nu mai vorbesc de activitatile din timpul liber. Sunt o atleta in timpul celor 3 ore de aerobic pe saptamana. O atleta a gasirii celor mai bune feluri de mancare pentru cele 3 mese zilnice. Si o atleta a salilor de cinema, cand in ele se desfasoara festivaluri de film. Unde mai pui ca si biciclesc de-mi sar capacele.

Da, recunosc. Sunt si o atleta a uitatului dupa barbati. Daca mi-ar tine cineva scorul, ar ameti si ar cadea lat din pricina frecventei.

Probabil ca datorita multiplelor activitati la care sunt atleta din placere am fost invitata maine, 12 mai, la Puma Social Party. Pentru ca activitatile mele atletice si conceptul lor after hours athlete merg mana in mana.

legea atractiei, bioritmul, baba si mitraliera

februarie 16th, 2011

Cireasa isi doreste cu ardoare un suflet pereche de natura activa, cu preocupari cacalau, viermusi in sange si furnici pe toata talpa.

Ea viseaza la un individ care, atunci cand va aparea, sa stea linistit doar cand doarme noaptea somn dulce, langa cireasa. Ah, mai e doar o situatie in care e bine ca el sa ramana tintuit pe prosop. Si anume in zilele de vara, la plaja.

Se gandeste ca omul asta este un fel de Hercule urban. Un mascul care are treburi de nu-si vede capul si nu-i arde sa sada toata ziulica la televizor, dormind in papuci de casa. Sufletul asta pereche nu poate sta locului si asta este asa de seducator.

Asta e ce vrea ea. Dar soarta neprielnica ii daruie tot felul de alte variante, deloc ajutatoare. Prin fata ciresei se perinda, rand pe rand, barbati care au chef de orice, mai putin sa se miste putintel.

Pretendentii ciresei sunt persoane comode si cam statice. Ei n-ar da niciodata un film bun pe un mers la plimbare pe munti si vai. Ei dorm mult, mult prea mult in diminetile de weekend. Cu greu pot fi dezlipiti de contextul casnic si asta doar cu multe rugaminti si insistente. Iarna li se pare ca e prea frig sa paraseasca barlogul. Vara e, vezi bine, prea cald pentru a sari peste prag, la aer.

Si ma gandesc eu asa, de ce atata tevatura. Ce lege a atractiei prost intelese o face pe cireasa sa capete la loterie doar barbati cu bioritm incetinit, lent, greoi. De ce capata cireasa doar barbati care petrec prea mult in baie. Si care apoi, obositi de atata barbierit, trebuie sa se culce pe-o parte, sa-si revina in simtiri. Si asta cand afara e un soare numai bun pentru activitati in aer liber sau un festival interesant. De ce. De ce.

Asa nu se mai poate. O zei, faceti ceva. Ca daca nu, va fac eu voua.