M-am ridicat pe varfuri si am atins cu mana marginea primei jumatati din anul asta. Ce bine ca a fost una plina ochi, cu destule bunele incat sa spele inevitabilele laturi.
Si stand eu asa, cu fereastra deschisa, si cu luna sub nas, in timp ce orasul tot miroase-a ceai de tei, m-am apucat sa fac socoteli. M-am uitat pe rezolutia facuta in ianuarie, sa vad ce din ea am reusit sa fac. Si spre ce sa alerg in trap saltat in continuare.
1. Prima pe lista: Londra. Am vazut-o in mod fericit. Si pentru ca mi-a placut, o sa o mai vad din nou, in fix o luna. Londra inseamna prietenul meu bun, spaima tantarilor. Si o suma de senzatii speciale, ca de-aia sta regina acolo, nu de fraiera.
2. Voiam neparat sa fac mamaliga. Dar si pesti usori, borsuri drese bine si alte gateli placute obrazului subtire. Am facut prima mamaliga si apoi am lasat ceaunul in paragina, locuiesc in el 3 paianjeni. Probabil o familie cu stare, doar e un ceaun din zona de nord a orasului. Deci aici mai am de lucrat.
3. Nazuiam sa scriu la 3 reviste anume. S-au intamplat doua din trei: The One si Esquire. Sper ca asta e doar inceputul, am planuri mici, medii, mari, si clare de tot, ca roua de pe iarba din gradina doamnei Stefan. Limita este cerul.
4. Am slabit si am redus pungile de pufuleti la un minim acceptabil. Atat de minim incat se poate considera ca Anonimous Pufuleticholic a functionat. Sunt cireasa si pot sa stau langa mine in pat tolanita langa o punga de pufuleti, fara sa o ating.
5. Tineam mortis sa ajung in Argentina, Australia sau Asia. Asia, bifat. Adica am bilete, ce ma mai poate impiedica sa zbor spre ea? Niste vize, dar o sa le iau mintenas.
6. Urmeaza un punct nebifat, ce porcarie. Vreau sa pun voci pe desene animate si spoturi audio. Si vreau asta de ani buni. Chiar sa nu fiu eu buna de Betty Boop? Lasa, o sa ma incordez mai tare. O sa faca Disney desene numai ca sa pot eu evolua pe ele.
7. Fiinta altruista atunci, in miezul iernei, voiam sa ofer oamenilor din jur din ce in ce mai multe lucruri bune, din cele nepalpabile. Mi-o fi iesit, nu mi-o fi iesit. Plangeri, anyone?
8. Nu am cumparat roti de iarna, cuptor si masa de la Ikea. Si cred ca asta s-a intamplat si pentru ca am vazut ca pofta intra in contradictie cu punctul 10, care zice ca vreau sa cumpar cat mai putin. Si care e bifat, mi-a iesit. N-am cumparat mai nimic, doar bilete de avion si niste kiwi.
9. Istanbul, mon amour, tot nu mi-a iesit. Dar nu ma dau batuta. Nu mor ciresele cand vrea sistemul si criza care o impiedica sa purceada in asa aventura mirobolanta. Trebuie sa locuiesc 6 luni acolo, orice-ar fi.
11. Strang gunoiul diferentiat de vreo 3 luni si nu e treaba usoara. De fapt e grea de tot. Dar nu ma las, orice-ar fi, nu ma las. Mor cu plasticele si hartia si sticla de gat.
12. Of. Uite ca n-am facut mai mult voluntariat. Dar am fost aproape de prietenii care au avut nevoie de mine. Se pune?
13. Maroc s-a anulat din motive ce nu tin de samburele de cireasa. Sange aveam, bani aveam, doar criza mondiala a dat peste cap niste chestii. Asta nu inseamna ca renunt, nu. Eu nu renunt.
14. Carticica mea galbena e la fel de indepartata ca acum 6 luni. Dar si cand s-o apropia si o vedea lumina zilei, sa va tineti!
15. Voiam sa dau drumul la inca doua bloguri. Unul e gata dat drumul si se tine falnic: dasiprimeste.ro. Celalalt, care va fi deschis impreuna cu mama de cireasa, urmeaza in toamna. Deci stau binisor.
16. Ma imbrac cel mai frumos si ma pieptan cel mai vartos in ultimele 6 luni. Aproape ca sunt de neoprit, mai ales in ceea ce priveste pieptanatul. Done.
Eu zic ca m-am descurcat bine prima jumatate de an. Si ca restul sunt doar detalii. Sa-i dam bataie.
