De multa vreme n-a mai facut cireasa cumparaturi. Asa, sa treaca ea printre produse de care nu are chiar neaparata trebuinta. Si sa zic tu da, tu da, tu nu, tu da.
Are dumneaei alte preocupari si ganduri in ultima perioada. Si parca nici nu e chiar perioada potrivita pentru cumparaturi. E criza si asta vine cu tot felul de constrangeri. Dar uite cum are ea 32 de minute libere intr-un mall, pana acesta se zavoraste si da lumea afara.
Si in loc sa-si vada de treaba si principiile dumisale, scapa intr-un magazin cu lumina si culori. Magazinul este recomandat de catre mama de cireasa, care stie ce e bun pe lume. Ochii ciresei se fac doua radare pentru descoperit lucruri fabuloase de pus in valoare corpul dumisale.
Cireasa ocheste 6 rochii care ii plac teribil. Se refugiaza cu ele in cabina si le trage pe dansa cu pofta si pricepere. Sfinte Sisoe, ce bine pot sa ii vina. Cu greu reuseste sa insface 3 dintre dansele si sa se opreasca aici. Toate 6 o fac sa arate precum o sirena. Si cireasa nescoasa la cumparaturi are pofta. 3 rochii in 32 de minute e ceva.
Si apoi nu trec doua zile si ajunge cireasa la targul de carte. Ah, ce mai potriveala. Iarasi isi aduce dumneaei aminte cum sireaca nu a mai cumparat carti de nu stiu cand. Si se simte sfasiata de pofta. Si se invarteste si se suceste putin pe loc, ca o gaina fara cap. Si in final iese invingatoare, cu 19 carti subrat.
E drept ca parte dintre ele sunt alese dupa pofta prietenului ei imaginar, I. Si ca doua dintre ele au mers cadou la o prietena asa de veche si asa de buna. Dar totusi, 19 carti e o cifra. Ce bucurie a simtit cireasa, e greu de povestit. 19 carti umplu un raft intreg, sunt o expozitie intreaga, o reverie.
Si cand crezuse ca in sfarsit pofta a fost satisfacuta si ca poate sa doarma linistita, cireasa afla vestea. Cumparaturile ei nu s-au incheiat, nu. Prietenul imaginar I. a ramas cu nostalgia mirosului uneia dintre cartile facute cadou. I-a trecut o secunda prin viata si l-a vrajit.
Deci du-te cireaso la targ din nou si cumpara cartea cu pricina. Si daca tot intru acolo, zic eu, sa nu cumpar si eu ceva? Miam-miam. Cireasa e pusa pe rele si simte nevoia sa cumpere cu toptanul.
Miros frumos, prieten imaginar.
Tags: bucurie, carte, cumparaturi, nevoie, prieten imaginar, rochii, targ
Cum te intzeleg… Pina-n maduva osului si in ultimul atom de unghie.
Acum, ce ne mai ramine de facut este macar sa nu cumparam chestii care nu ne mai plac dupa 1 zi sau care nu ne vin bine (my worst episode: pantofii mei, de la New York, de pe 5th Ave, care au costat $225, si la care nu m-am oprit, caci i-am luat si pe aia cu cap de mort, ca erau letali. Si care au costa $125. Si nu ii pot purta pe nici unii. Bibelouri, ii sterg de praf!)
Itzi doresc ca rochiile sa-tzi aduca multe momente placute, de satifactzie majora in sezonul cald(utz), in timp ce citeshti, pe terase pline de flori, cartzile de la tirg.
draga cireasa, ne spui te rog numele magazinului? trebuie sa fie ceva de capul lui de ti-ai cumparat 3 rochii deodata
Oare cum putem sa ne schimbam intr-o secunda din doamne cu mintea la cap (criza, portofele cu baierele stranse,cumparam doar ce ne trebuie) in doamne cu mintea dusa la plimbare – ca sa zic asa:).
)
Ieri m-am intalnit cu o prietena; la telefon ne marturisisem una alteia ca n-avem chef de shopping si ca oricum nu e cazul si ca decat sa ne rupem picioarele prin magazine, mai bine ne bucuram de soare la o cafea pe o terasa. Ce gluma buna… ce daca n-aveam nevoie nici de fusta de blugi(scurta si foarte faina – intre noi fie vorba), nici de vreo 2 bluzite inflorate si nici de saluri. Cafea? Pe repede inainte, ca sa nu zicem ca nu ne-am tinut totusi de cuvant
@vera: mi-ai scris o simfonie de lucruri frumoase aici, la final. sper si eu sa ma bucure rochiile, ca mult am mai platit pe ele, desi nu aveam nevoie. si, vera, ai pantofi cu capete de mort? OMG:)
@lus: peacock, cu haine englezesti, de la afi cotroceni:)
@thea: deci toate suntem supuse greselii. ihaaaaa, ce bine e ca avem si o capra a vecinului.
Nu terebuia sa spui numele magazinului, acum toate fetele vor fi costumate in cirese.
eu m-am oprit la numarul de carti! 19+ (2?). moamaaaa. eu mi-am luat doar vreo 5.
parca mi-as mai lua macar una!? tre’ sa-mi cercetez bugetu’.
@nina: hahaha, abia astept sa le vad.
@ady: baga mare, plange masa:)
piei ispita! ptiu ptiu ptiu…
traiasca shopaholicii! in ei avem nadejde sa scoata tara din criza
cumparatori din toate magazinele, uniti-va!
@catherine: vino, ispita, vino:)
@Codo: vin acum, hehe
thea – formatul meu e urmatorul: stau cu baiera STRINSA ETANSH, nu ma uit nici la stinga, nici la dreapta, virtutea de care dau dovada ma drogheaza pe creier si imi da o stare de bine. Si economisesc, cu efort continuu, sa zicem – 100 Euro, pe care altfel i-as fi dat pe chestii nu prea necesare, dar cit de cit folositoare. Dupa care, intr-o secunda, cheltuiesc 200 de Euro, pe ceva TOTAL netrebuincios, de care nu aveam sau am sau voi avea nevoie in viitorul previzibil. Domne, ce sa fie? Ce sa fie?
cherry – domne, da, AM! Sint niste balerini negri, rotunzi in fatza, si cu o funda neagra din nu stiu ce, pe care e aplicata un fel de brosha, in forma de cap de mort, de o discretzie foarte sofisticata, daca nu te uitzi foarte atent, pare doar un mic accesoriu metalic pe funda aia. NU AM REZISTAT. In plus, intzelegi, (macar partzial, sint sigura ca da) ca si gabaritul personal si virsta ajuta mult la maximizarea conotatziei obiectului. Ceea ce-mi da o placere nespusa. I like shocking the unsuspecting victim. I like shocking conservative citizens. Sa le vezi mutra, cind te trateaza normal si, o secunda mai tirziu, le pica ochii mai jos si … se prind. Si vezi pe fatza lor. Stupoarea si indignarea . Ah, BLISS!
sa citim macar o carte atunci cand infloresc ciresii, adica odata pe an..