De ce oare barbatii, odata ajunsi undeva, intr-un loc semipublic, nu pot sa mai plece?
Raci, batrani, studenti, slabi, anarhisti, corporati, tati de familie, militari in termen, tarani, intelectuali, tauri, oameni de stiinta, punkisti, corporati, saraci, grasi, miopi, nebautori de alcool, berbeci.
Toti barbatii fac la fel in cazul asta punctual. Cum mergi cu ei intr-un loc unde se aduna oameni si exista o masa, s-a terminat. Poate sa fie orice masa si a oricui, daca ea are niste pahare. Si daca mai sunt de fata si alti barbati.
Odata intalnirea deschisa, nu mai e chip sa-i iei de acolo. Fara forceps sau spaclu, dupa caz. Am facut cercetari adanci. M-am sfatuit si cu alte surate fructe. Se pare ca barbatii nu vor sa plece neam de la nunti. Lucru pe care l-am explicat in detaliu aici.
Isi iau tot felul de repere gresite. Nu pot sa plec pentru ca nu s-a servit tortul. Nu pot sa plec pentru ca nu a plecat nimeni. Nu pot sa plec pentru ca este prea devreme. Nu pot sa plec pentru ca nu stiu cum. Nu pot si gata.
Exista voci neoficiale care spun ca asta se intampla pentru ca le e jena sa plece. Dar eu, eu ii banui ca ei de fapt nu vor sa plece deloc. Si atunci baga la inaintare tot felul de vorbe. Crezand ca noi o sa picam in plasa caraghioasa a scuzelor lor scolaresti.
Dar lasa nuntile. Cum ajung in oras sau sunt chemati la cineva acasa. Invitati fiind cu orice prilej de pe lumea asta. Adica ziua cuiva, petrecere de casa noua, seara de film la prieteni sau o masa in 4, s-a terminat lucrarea.
Nu are nicio importanta cat de apropiat sau nu este respectivul care a generat adunarea. Sigur, daca este vorba despre un prieten bun, impotrivirea de a parasi incinta este cu atat mai mare. Barbatii se pun pe picioarele lor de dinapoi si nu mai vor sa plece.
Din buricul lor bine ascuns sub bluza pleaca ca o tentacula un cordon ombilical. Care se infinge in pardoseala respectivului stabiliment. Si gata. A fugit puiul cu ata. Ne-am lins pe bot. Numai un scandal pe cinste, facut de fata cu lumea, mai poate sa ne salveze.
Chiar si cand nimeresc la vreun eveniment de-al nostru. Deci cineva care nu le este defel apropiat. Si de care nu le pasa. De unde ai putea trage concluzia ca ar rupe pamantul sa scape mai repede, barbatii tot nu mai vor sa plece.
In plus, se pun sa aplica chiar si aici scuzele lor obisnuite. E prea devreme, n-a plecat nimeni. Desi acum chiar ca noi, si nu ei stim exact daca se poate pleca sau nu. Si se poate, ca de-aia vrem.
Toti o baga pe-aia cu paharul. Stai sa-mi termin paharul. De parca asta are vreo importanta. Poate sa ninga, poate sa ploua. Poate sa fie cutremur sau gazda sa vomite brusc. Ei trebuie sa-si termine paharul. Altfel nu se poate pleca. E o chestie de mandrie sa-ti termini paharul.
De cate ori o spun pe-aia cu paharul se gasesc din public alti barbati, niste nemernici. Sa le sara in ajutor. Dar lasa-l draga sa-si termine paharul. Ce atata graba.
Si cand te lupti cu un grup de barbati, ai pierdut din start. Pare ca esti penibila&isterica laolalta. Asta se intampla chiar daca nu se cunosc intre ei. Este vorba, cred, despre nescoaterea ochiului la corb de catre celalalt corb.
Si, daca nu esti atenta, tu femeie, barbatii astia isi mai pun pe sest inca niste licoare in pahar. Ca sa prelungeasca nelegitim sederea. Si sa nu ai ce sa le faci. Ca doar a zis-o pe-aia greaua cu paharul care trebuie terminat.
Ca sa fac un rezumat. De cate ori se merge undeva, la orice evenimente sau ocazie sau club sau petrecere, femeile vor mai repede acasa. Iar barbatii indruga verzi si uscate. Si trebuie lasati sa-si termine paharul.
Barbati din toata lumea, de ce faceti asa? Va implor, explicati-va. Vreau sa inteleg si sa gasesc solutii.
