cireasa si bogatia iminenta

aprilie 27th, 2011


Va anunt pe aceasta cale ca trebuie sa mai aveti doar putina rabdare. In curand o sa fiu bogata putreda.

Motivul este unul simplu si descoperirea mea fenomenala. Vreau sa impartasesc ca sa ne imbogatim cu totii si sa zburdam in livada cu buzunarele pline. Am inceput sa folosesc bicicleta. Si demersul meu aduce o gramada de mutatii in buget. In primul rand, pun mai rar benzina. Parol. Pe cautate si pe luate.

Doua dintre cele cinci drumuri saptamanale spre locul unde muncesc precum o furnica imperecheata cu o albina sunt acum calare. Deplasarea asta sustenabila aduce reduceri de pret la pompa. Atunci cand imi intorc buzunarele pe dos, cade pe jos cu zgomot niste maruntis, plus o maslina si o atentie.

Dar cel mai important aspect este cosul zilnic. Cand cireasa tragea masina in fata supermarketului, se intamplau niste traume. Atrasa de rafturi precum pupaza de tot ce straluceste, cireasa vara in cos. Face prapad printre produse. Cumpara tot ce i se nazare, strabatuta de pofte nelalocul lor.

Stia, vezi bine, ca are cu ce le aduce in vizuina si nu-si face griji. Parte dintre produse zaceau acolo vreme indelungata. Alta parte ajungea la gunoi. Si doar o felie de tort din cosul zilnic ajungea sa fie cu adevarat folositoare.

Acum insa lucrurile stau atat de diferit. Sus cocotata pe bicicleta si inarmata cu o punguta de carpa vai mama ei, cireasa este puza la zid. Ea este nevoita sa agoniseasca obiecte de stricta trebuinta. Cantareste situatia din ochi. Ia decizii bazate pe marimea care acum conteaza mai mult ca niciodata.

Daca a pus mana pe o salata, nu mai incap prosoapele de bucatarie. Daca a decis sa ia un bec, lasa conserva de ton. Si tot asa. Rezultatul este unul fabulos. Fridigerul ciresei contine doar cele trebuincioase pentru un trai decent.

Ultima data am avut cu mine un bec mic, o caserola de kiwi, niste zahar si o sticla de ulei si un pachet de cafea. Vai.

Sigur, experienta e dura. Dar in acest mod simplu o sa ma dea banii afara din casa. Si o sa umblu prin oras pe bicicleta dar acoperita de blanuri, aur si alte dovezi ca am o viata luxurianta.

biciclista ziua 3

aprilie 19th, 2011


Ce conteaza ca niste norisori mari si gri brazdeaza cerul. Cireasa cu speranta in privire incaleca si dusa este in treburile ei zilnice de biciclista muncitoare.

Da, ceva ma nelinisteste si imi stirbeste putin placerea calatoriei urbane. Pana acum nu a avut loc nicio intalnire de gradul trei cireasa-caini vexati la vederea unui biciclist. M-am contorsionat fizic si mental in vederea gasirii unui drum dogfree. Mi-a izbutit pana in prezent dar norocul asta nu poate tine pe vecie.

Si amusineaza cireasa, acest animalut sperios, locurile prin care trece. Si incearca sa nu scotoceasca prin stradutele mai laturalnice. Desi taman alea sunt cele mai placute pentru o plimbare primavaratica pe bicicleta. Merge cu bicicleta pe varfuri, doar-doar o scapa neincoltita.

Si se straduie cireasa sa vada prin masini, ca superman. Isi fixeaza ochii uite-asa si cotrobaie prin locurile ce par sa ascunda caini neprieteni ai omului ecologist. Vrea ea sa emane doar putere si alte sentimente pozitive catre cainii care ar fi, daca ar fi.

Frica este mare. Dar placerea de a pedala printr-un oras care culmea, devine suportabil odata ce-ai urcat pe bicicleta, e si mai mare poate. Astazi am fost mangaiata de o magnolie roz. In alt loc m-a trezit sub ploaie de petale alburii, fluturi mici si delicati cu miros de minune.

Pe bicicleta vad totul mai bine si mai clar. Fac parte din mediul meu inconjurator in mod direct si asta ma distreaza. Cu stupoare am descoperit ca pot purta cu mine, pe langa cele normal trebuincioase, si tot felul de alte incarcaturi. Am pe bicicleta borcanul cu mancare si echipamentul de sport pentru dupa-masa. Pfii, ce mai eficienta.

Cireasa isi consolideaza statul de biciclista vazand cu ochii. Si, dupa ce va prinde curaj sa mearga fluierand pe ruta acasa-serviciu-acasa, va incerca si alte rute, mai grandioase. E bine sa fii biciclista. E bine sa fii.