cu cine m-as marita

ianuarie 30th, 2010

Mi-am dat seama acum ca cei ce faceau casatorii aranjate nu erau chiar niste papagali. Ar trebui sa fiu mai atenta la intelepciunea seculara.

E frumoasa si dragostea, nu zic. Dar ea nu tine de caldura, sanatate, mancare, izbanda in probleme legal-administrative si mai stiu eu ce chestii trebuincioase prin casa de cireasa. Pentru un trai fara griji, am nevoie urgenta de mai multi barbati extraordinar de bine pregatiti. Simultan, nu concomitent.

M-as marita in primul rand cu un urolog. Specialist de frunte, premiat pe la ce stiu eu ce congrese internationale. In care se diseca pe viu vezici nazbatioase si femei isterice, purtatoare de astfel de vezici. Si apoi se vine cu solutii pertinente pentru ciresele lumii. L-as lua cu mine pe urolog oriunde m-ar purta pasii. Chiar si la epilat.

Apoi as avea nevoie de un specialist in instalatii. Exact ca domnul Dumbrava, de care ziceam mai ieri. Un om care sa nu pregete sa-si vare bratele pricepute prin mecanisme si orificii si masinarii complicate existente intr-o livada. Si care sa intretina o gospodarie in cel mai ridicat grad de functionare, cand doctorul e de garda.

Se rup bucati din cireasa cand trebuie sa aiba in grija dezastre casnice. Si se tulbura ca o apa maloasa.

Urmatorul pe lista este un avocat. M-as marita imediat cu un avocat specialist in cauze civile si relatia cu autoritatile locale si organele si organismele. Si de ce nu, specialist si in divorturi, in caz ca nu prea ne intelegem. Si mariri de pensii si dat angajatori in judecata. Bineinteles, ar fi capabil si le-ar castiga pe toate.

A, si tot el ar avea in job description sa asigure si veniturile gospodariei noastre comune. Ca doctorii stim cum sunt platiti. Si instalatorii nu exceleaza, cred.

M-as marita fara sa ma uit inapoi si cu un vorbitor american, expert in dezvoltare personala si motivare si life couching. In diminetile mai neguroase l-as pune sa ma motiveze puternic. Sa sadeasca in mine ideea ca pot face orice. Doar sa intind mana si sa vreau. Sa imi spuna ca sunt exceptionala, frumoasa, un mecanism de succes. Sa ma indrume ce sa fac in continuare in cariera.

M-as marita imediat. Si l-as ruga sa petreaca timp de calitate si cu urologul, spealistul in instalatii si mai ales avocatul, ca el aduce banii.

Ar mai fi niste categorii de barbati pe care i-as aduce in haremul meu. Dar am zis sa nu-l manii pe Dumnezeu. Si oricum, cred ca ma descurc doar cu astia din prima linie. Am treaba multa, am fugit.

un avocat la rastimpuri tine doctorul departe

septembrie 30th, 2009

atotputernicii

Am mai avut o data revelatia asta. Ca avocatii fac lucruri incredibil de iscusite. Si scot pe cireasa din marile ei mici buclucuri.

Atunci m-am dus la avocata mea dand usa de perete, ca un cowboy care sta rau cu nervii. Si i-am declarat printre lacrimi nu doar ca vreau sa termin odata cu procesul pe care il aveam cu xyz. Din care, bineinteles, sa ies neciufulita. Dar ca nu mai vreau in ruptul capului sa-l vad pe om la fata. Ca nu ma mai tin capacele.

Ajunsa in aceasta parte a izbucnirii mele catre avocata, nu doar am suspinat. Am batut si din picior. Dumneaei, o femeie cu mult calm, s-a pus in secunda aia la calculator.

Si a ticluit o hartie prin care nu doar ca nu a mai trebuit sa ma prezint nicaieri. Dar a si poruncit tribunalului sa-mi transmita in scris cele discutate. Sa-mi dea adica socoteala de cum s-a descurcat el in absenta mea.

Pentru toata treaba imi amintesc ca am platit niste sume care mi s-au parut absolut minuscule. Daca era sa le pun intr-un cantar, sa se contrabalanseze cu drama mea.

Eram in stare sa infasc luna de pe cer si sa i-o dau infasurata intr-o funda. Numai sa ma scape.

Intre timp uitasem cat e de tare sa te duci la avocat. A trecut timpul. Acum va rog sa va imaginati ca anotimpurile se schimba repede, sub ochii vostri.

Primavara, mugurii plesnesc. Vara, ciresele sunt rosii-negricioase. Toamna, mustul musteste prin mustarii pentru musterii. Iarna, ce bine, mergem la ski si ne cumparam cadouri. Si toate astea inca o data, de doua ori, de trei ori si chiar patru.

Azi mi-am luat ora la un avocat nevazut in prealabil. Asta m-a stresat rau. Cum o fi domnul asta la care merg eu acum sa-mi pun o bucata de viata pe o tavita dinaintea dumisale.

Cum o arata. O sa-mi inspire incredere? O sa arate rabdare? O sa inteleg ce zice? O sa fraternizeze cu marunta problema mare a ciresei?

Am platit cei mai bine investiti 50 de lei din viata mea. Nu inainte, ca la c….e. Ci ca la psiholog. M-am asezat pe scaun, putin lasata pe spate. Si am discutat cu un om incredibil de destept si de in tema cu problema mea.

Mi s-a parut ca ma astepta deja. Si ca stia tot ce o sa scot pe gura asta mica. Fara sa ma prind, timpul a zburat fal-fal. Am stat fix o ora. Am iesit de acolo multumita pana peste poate. Desi omul mi-a zis ca e tare complicat. Si ca nu stie daca ma rezolva.

Dar maniera in care a pus problema si modul in care ochii lui exprimau inteligenta si rigoare si siguranta si stapanire de sine si stiinta m-a multumit profund. Ne-am placut instant.

Si el s-a mirat cumva evident ca femeia asta mica. Care a venit cu niste ochelari de soare roz si o fusta cu flori fiu-fiu este o companie asa de neimpovaratoare. Ma gandesc ca atunci cand esti avocat si iti vine o blonda, ti-e putin frica. Cu toata scoala pe care ai facut-o. Si cu toata experienta in blonde pe care o ai la activ.

Si mi-am dat seama ca nu cred ca mai pot sa mai traiesc in continuare fara un avocat pe care sa-l consult macar din timp in timp. Stiu ca lumea zice chestii de avocati. Ca sunt asa, ca fac pe dincolo.

Parca nici eu nu m-as strecura nonsalanta langa unul noaptea in pat. Pentru ca poate vorbesc in somn chestii care pot fi folosite impotriva mea. Sau cand ne-am certa ar scoate din maneca de la pijama un alineat dintr-o lege. Si mi-ar explica ca nu am voie sa fac ce fac. Cum sa-l contrazic?

Dar asa, cand ai o problema cum am avut eu azi. Chestie cu care-mi bat capul de vreo 2 ani incoace. Este musai sa consulti un avocat. Face lumina in cap. Si descalceste noduri marinaresti de probleme. Si totul contra unei sume modice. Sus avocatii.

Deci un avocat hai, nu zilnic, dar macar la rastimpuri, tine doctorul departe. El si cu merele.

m-am casatorit frugal

noiembrie 7th, 2008

marriage

saptamana trecuta. am fost invitata eu cireasa. biata maslina obosita la ore tarzii. la ziua unui prieten.

dupa ce am ingerat prin intermediul unui pai. si prin bunavointa bugetului prietenului meu. circa 72 de campari orange. m-am relaxat in sfarsit. si atunci un om strain de langa mine. (il auzisem vorbind engl). se intoarce spre mine. si zice. da va rog.

mie mi s-a parut fantastic. jumate de la aburii campari. jumate ca eu chiar cred ca e fabuloasa abordarea. m-a atins drept la sambure. uite un om pozitiv. care se ofera din prima sa ma ajute cu ceva.

nu sa stie cum ma cheama. si de ce sunt singura la 32 de ani. ci vrea sa-mi faca ceva palpabil. sa stie ce se poate cu mine. ce vreau eu. sa sa sa.

rad la el cu toti dintii de cireasa. el: la ce te gandesti. eu: la apa si soare si nisip si cocktailuri. e vara mereu in capul meu. el: ce chestie si in al meu e la fel. ma bucur sa te cunosc. eu: d-apai eu.

pe scurt. am vorbit intruna vreo 2 ore. ne-am sabiat in cuvinte inteligente. si m-a facut sa rad de mai multe ori. am dat capul pe spate. si m-am plesnit cu mainile peste burta de atata amuzant.

la un moment dat m-a cerut de nevasta acolo pe loc. in toiul bataliei.

cum eram destul de incantata. si cum prin apropiere era si maimuta, prietena avocata. care a fost dispusa sa oficieze oficial asa uniune. am zis da.

fara sa ma gandesc prea mult. si fara sa pot inca pronunta numele sotului meu. nici pe cel mic. d-apai pe cel de familie. al meu, carevasazica. va zic. e tare greu. si acum mai repet diminetile.

ne-am impreunat mainile. maimuta si-a fluturat si ea oficioasa manuta a justitiei deasupra noastra. si uite cum m-am captusit cu un sot. un sot imens. la cat sunt eu de pitica.

daca ne luam casnicia in serios. si incepem sa mergem impreuna pe strada. o sa aratam fix ca un hipopotam cu o pasarica pe umar. care il giugule necontenit de bacterii. stiti de la animal planet.

si a, am uitat sa mentionez. sotul meu este cretan. asta ring a bell. pentru cine a citit aventurile din creta din august.

gluma, gluma, dar lucrurile nu s-au oprit aici. sotul meu e un om serios. si nici eu nu sunt de ici de colo.

asa ca sunt maritata din nou. intr-un mod repezit si impulsiv. dar sunt. mama inca ma mai cearta ca n-am chemat-o degraba cu pernele, gastele si hectarele de livada.

mama, era 1 noaptea intr-o zi de marti. m-ai fi injurat. nu-nu, ca eu voiam sa fiu de fata. na belea. in loc sa se bucure ca sunt in sfarsit la casa mea. ea nu si nu.

am omis sa povestesc pana acum o saptamana. pentru ca nu eram sigura ca eu si sotul meu. o sa ne mai aducem aminte de intamplare. si o sa cerem divort pe shest. si nu voiam sa va incalzesc degeaba.

dar cum lucrurile sunt serioase. am zis sa va spun si voua. m-am casatorit frugal. si acum cred din asta decurg niste indatoriri. si niste drepturi. voi ce parere aveti? cum sa procedez?

pana una alta ma duc sa sparg niste farfurii. malaca.