capul meu, ce aeroport

februarie 10th, 2011

Capul meu este astazi un aeroport international, de marimea celui de la Frankfurt. Capul meu este astazi deci un mare nod aerian.

Pista de aterizari e cu siguranta prin urechea dreapta. Dar nici cu cealalta ureche nu mi-e rusine, cred ca pe acolo intra pasagerii si echipajele. Stewardesele cloncane cu tocurile lor pe pardoseala si femeile de serviciu si plimba cu niste masinute, of. Cred ca tot pe acolo fac aprovizionarea cu tot ce trebuie intr-un aeroport.

Cred ca daca punem la socoteala doar cutiile coca cola si tot ajungem la o cifra astronomica de intrari iesiri. D-apai spaghetele cu gust rau, cafelele, pizzele uscate in vitrine, suvenirurile, hartia igienica pentru toalete si cate si mai cate. Toate astea se introduc prin urechea mea stanga. Plus bagaje, pe care le trantesc astia fara mila, carucioare care uruie, oh.

Capul meu o mare banita in care se intampla prea multe lucruri. Se fasaie prin el, se paraie, se striga fara remuscari. Din gatlej imi iese o voce necunoscuta. O cireasa menita sa sperie copiii noaptea, cand dorm, daca ar fi sa le sopteasca ceva. Nasul e plin de muci de o consistenta nebanuita, aproape nepamanteana. Poate ca este vorba despre un nou material bun de folosit in constructii, ca liant, sau cine stie.

Cand si cand cireasa grohaie in surdina. Tusea nu pleaca din piept, cum s-a mai vazut. Vine de undeva de mai jos, cel mai jos din cate a pornit vreo tuse vreodata. Daca parasesc capul si ma concentrez pe restul de corp, descopar ca nu mi-e prieten. Carnita ma doare, oasele la fel, ca batucite si frante de un om rau.

Vai sfinte sisoe ce am mai racit. Degeaba inghit buline si ling miere. Degeaba ma frec cu ceapa si lamaie pe dinauntrul corpului meu tare incercat. Degeaba transpir ca un purcel de lapte pus la frigare. Boala sta lipita de mine si imi respira in gat, pe la spate. In timp ce capul e un aeroport, corpul e o sala de asteptare a unor zile mai bune.

Imi curge nasul ca la robinet. Mai vorbim, daca e.

Tags: , , ,

5 Responses to “capul meu, ce aeroport”

  1. Cristina spune:

    “Neata ! Multa sanatate, imi pare rau sa te aud bolnava, dara ia aminte o raceala tratata te tine o saptamana, una netratata tine 7 zile, asa ca lamaie, ceai si paracetamol, rabdare si eventual un serial fain care sa te faca sa mai uiti, eu asa m-am tratat :) , iara acuma sunt ca noua(aproape). Sanatate maxima!

  2. sanuca spune:

    multumesc frumos, o sa fac tot ce trebuie, numai sa scap.

  3. patratel spune:

    Sănătate la putere maximă îţi doresc! Şi răbdare, răbdare, că, vorba Cristinei de mai sus, orice răceală trece în 7 zile, maaaxim o săptămînă … aaaa, şi mulţi pupici :P

  4. Maria spune:

    subscriu, fix 7 zile dupa calendar a tinut cea mai nasoala raceala ce am tras-o de ani buni incoace..exact in a 7 zi trebuia sa ma duc la un botez de fitze intr-o rochie super subtire si super decoltata si ma gandeam cu groaza ca dupa asta o sa ma teleportez direct in spital cand, ce sa vezi, dupa ce ajung si ingurgitez 1 whisky mic (ca am zis ca tot nu mia conteaza) mi-am revenit spectaculos si a doua zi dupa botez(respectiv a 8-a de la debutul bolii) ma intrebam oare unde au disparut febra si durerile de peste tot…concluzie: cui pe cui se scoate, du-te undeva la caldurica si prieteni si baloteaza niste ”tarii” si vedem dupa aceea:)..

  5. sanuca spune:

    @patratel & maria: multumesc, cu atatea ganduri bune mi-a trecut raceala:)

Leave a Reply