avem un barman al nostru

ianuarie 9th, 2011

L-am intalnit intr-un bar deschis de curand, din generozitatea zeilor. Multumim domnilor, ne plac cadourile.

Am intrat in local din intamplare. Cert e ca n-am mai vrut sa iesim cu una cu doua. Am plecat doar pentru ca ne-ar fi fost tare rusine sa fim scoase cu paza. Dar a trebuit sa ne intoarcem si a doua zi. Si, indiferent ce se va intampla, vom mai merge si maine si poimaine, daca e nevoie. Si e nevoie, o spun deschis si deci fara ocolisuri.

Barmanul e al nostru si nu doar al meu din motive democratice. Imi place si mie dar si lui a cherry si dentistei cu cei mai mari sani si cei mai adanci ochi negri. Dar al nostru si pentru ca, oricat am investigat, nu ne-am hotarat inca pe cine place el. Interesul este vadit. Uite-l acolo, gros de sa-l tai cu un cutit de macelarie.

Barmanul se uita la noi des si cu placere. Bineinteles, ii intoarcem acest mic serviciu. De emotia privelistii, dentista sparge un pahar cu bere. Barmanul nu se supara. De ce oare. Curata tot si zambeste magistral. Cum sa nu-l adori cu fulgi cu tot.

Asa ca ne ocupam toate cu responsabilitate de aceasta sarcina care ne-a picat in brate, barmanul nostru. Nu ne plangem si nu ni se pare prea greu pentru ca barmanul nostru este rupt din soare.

Are par blond ca matasea porumbului, e inalt cat trebuie si cu umerii lati cat sa stea camesa bine pe ei. O glazura de barba deschisa la culoare ii scoate in evidente maxilarele puternice. Parul lung si zglobiu este strans coc in varful capului, unde sta ca o flamura masculina. Barmanul nostru e frumos de numa.

E asa de frumos incat de dragul lui acceptam sa platim preturi aberante la bere. Si sa ascultam o muzica mizerabila, pusa de un DJ neprietenos, care nu stie sa distreze niste femei dintr-o livada.

Barmanul nostru stie ca e al nostru si face tot ce poate sa ne impresioneze. Noi nu ne lasam mai prejos si dam catre el marunt din gene. Si Facem gropite adanci in obraji, in care se adaposteste ambrozia zeilor.