despre zburatoare mici

august 30th, 2011

Sunt unele mici vietuitoare cu aripi si picioruse si suflete zburdalnice si antene si mai ales cu atitudinea potrivita, care imi plac.

Ma incanta gandaceii ochiul boului pentru ca fac sex ca niste zanatici. Cum invie, cum isi trag pe ei uniforma de rock star din anii ‘80 si dau buzna afara din case, cu parul valvoi. Si cu ochisorii lor zburliti de somn si cu piciorusele lor amortite dar dornice, alearga dupa partenere usuratice.

Imediat ii vezi cum se calaresc prin toate colturile cat de cat inverzite ale orasului. Mana in mana, gura in gura, fund in fund si noapte buna. Se imping, se incing, se rasucesc si se inclesteaza sub ochii nostri bucurosi de primavara. Cand gandaceii astia dau drumul pornografiei, stii ca ea o sa vina negresit.

Gargaritele imi plac pentru ca sunt imbracate frumos. Si pentru ca merg gratios peste orice obstacole incerci sa le ridici in cale. Urca scobitori, coboara boabe de orez. Sunt rotunde, si asta imi place la ele. Si ma multumeste si latura lor imprevizibila.

Cata gratie atunci cand decid brusc sa-si infoaie balonzaidul, sa-si umfle muschii lor mici si sa zboare de tot. Un singur lucru ma streseaza cand vine vorba de frumoasele de gargarite. Ca daca se asaza intai pe mine sa se hodineasca si apoi zboara gresit, iar o sa ma marit prost. Hihi.

Licuricii i-as tine mereu sub piele. In ochi am des praf de minune dar cu pielita subtire de cireasa ce ma fac. Cred ca asta o sa fie unul dintre proiectele mele de batranete. O crescatorie de licurici, cu care o sa ma port foarte bine, cu fiecare in parte. Bineinteles, din interes. Ca sa ii pot ruga frumos sa iasa seara sa imi faca viata mult mai frumoasa.

Ce tare imi plac si greierii. Fac cea mai culta muzica. Am inteles ca zgomotul care ma farmeca este scos de piciorusele lor frecate din motive romantice. Cum simt starea de gratie, cum se freaca. Deci inca niste gaze iubarete. As inchide toate muzicile lumii, sa sorb in ureche doar greieri. Dimineata, la pranz si seara dar si intre mese.

Imi plac ce-i drept si fluturii de orice fel dar mai ales cei care locuiesc sezonier in cosul pieptului meu.

vama ciresei

iunie 16th, 2011

Cer-Apa-Nisip Cocktail

Bici cu flori pe ea

Bujori in obrajori

Genunchi fericiti

Maci stralucind

Viitoare socata

Straini in noapte

Tort uman cu lumanare

Soare plecand

Tandem cu dungi

Picioare multumite

tiffmania

iunie 14th, 2011

Am facut-o din nou. 17 filme vazute din 25 propuse din 220 disponibile. Ah.

Am incercat sa fiu o femeie de isprava. Sa impac zecile de ore de foame cinamatografica cu prietenia pe fundalul Clujului si cu viata buna in soarele si tihna orasului. N-a mers.

Am fost un bun cinefil dar nu cat de bun as fi poftit eu. Am fost un prieten asa si asa iar pe alocuri chiar deloc. Exista martori care pot sa certifice purtarile-mi netrebnice. De soare nici nu mai poate fi vorba. Pen-umbra salilor de cinema a fost aliatul meu de nadejde in fiece zi.

In sala, totul bine, ca-n pantecul mamei. M-am bucurat cand a fost cazul, am varsat o lacrima cand mi-au fost fortate baierile psihice. Tot filmele nordice mi-au mers la inima. Danemarca, Suedia, Islanda, Norvegia, ce bine ca existati si faceti si filme.

Alearga cireasa cu parul maciuca de la un cinematograf clujean la altul. Incercand sa se si adape pe drum. Sa vorbeasca macar un strop si la telefon cu cei placuti ei si care nu inteleg de ce atata ravna si obsesie cu festivalul asta, pana la urma.

Cand n-am fost in sala am motait in patul de la marginea padurii. Am baut cafelute in casa de unde se aude dimineata cucul. M-am imbuibat cu friganele si spanac cu ochiuri si crema de ciuperci si paste cu smantana si cate alte trufandale la restaurantul ce ma multumeste pana in fiecare coltisor de trup.

Tiffmania mea este si de aceasta data satisfacuta. Sa vina odata 2012, sa o fac si mai lata. Amin.

mintea mea e la TIFF, precum si corpul

iunie 5th, 2011

Asteapta cireasa momentul asta magic de un an incheiat. Cu 43% mai multa saliva in gura il asteapta. Si cu al ei piept palpitand de atata pofta cinematografica nesatisfacuta cum se cade in tot acest timp.

Pleaca cireasa la TIFF cu surle si trambite. Pleaca si cu o pleiada de prieteni dornici, ca si ea, sa inghita filme taripe paine. Are la dispozitie ea 220 de titluri calde si 5 zile mari lungi si late.

Din aceasta tamaduitoare oferta ce vine pe platouasul clujean de la TIFF, mi-am propus sa vad 5 filme in fiecare zi. Asta inseamna un 10% din totalul de proiectii. Asta inseamna si ca doar putin timp o sa ramana pentru alte activitati zilnic imperioase.

O sa mananc mai putin (vai mie). Presimt ca o gramada dintre mese o sa fie luate din-o punga, pe furis si in intuneric, incercand sa fasai cat mai putin si sa apuc cat mai mult per imbucatura.

O sa dorm pe sponci, visand continuari fericite pentru filmele vazute in timpul zilei. O sa consum timp masurat la secunda cu prietenii prin localurile clujene de petrecanie.

Chiar si pipi voi incerca sa prestez cu masura si cu repezitorul. Totul pentru filme. Asta este deviza ciresei clujene hulpave, puse pe prapad cinematografic.

Sala de cinema o sa-mi fie cel mai bun prieten. Stiu deja cum se ajunge in pasul piticulului si cu ochii inchisi, daca am chef, de la un cinema clujean la altul.

In fiecare dimineata o sa iau ziarul cald inca de la tipar, cu recomandarile zilei. Apoi o sa-mi infund al meu trup dintr-un fotoliu in altul si o sa stau cu ochii deschisi pana peste poate.

Sunt plecata la TIFF, sa pescuiesc filme bune. Ne vedem marti, 14 iunie, la micul dejun.

bucovina mea si a urmasilor mei

mai 29th, 2011

Flori si lemne

Calut cu gaini

Copacul perfect

Tot el

Crina, vacuta hamesita

Oile placide s-au asternut la ierbat

Fetite roz pe fundal verde

Picioarele mele au foc pe talpi

Traiesc ca sa mananc

Picioarele fericite

Viitoare mere

Soarele prin frunze

Peste proaspat

Pisica cu ochii de iarba

Calul meu preferat

Fuioare de ploaie cu soare

Verde is the name of my game

Voronetul pur si simplu