Tocmai a trecut prima zi din restul vietii mele. Care se anunta oh, asa de tumultoasa. O zi plina ochi. Care are atarnat de degetul meu mare de la picior eticheta 33.
Zic 33. Si daca e sa trag o linie. Si uite ca trag. Lucrurile arata cam asa. Fix 103 persoane mi-au zis la multi ani.
Unii au facut asta prin viu grai. Cu vorba si zambet, insotit de un usor pipait. Aplicat dupa cum s-a nimerit. Doar pe mana sau pe spate. Sau si pe mana si pe spate, cu doar o mana (a lor).
A existat si varianta cu doua maini pe spatele meu. In timp ce mainile mele erau pe spatele lor. Si cu toracele plus abdomenul meu infratit cu al uratorului de LMA. Rezultatul = increngatura de corpuri. Complicat, ha? S-o numim imbratisare.
S-au intamplat niste atingeri de buze. Daca luam drept punct de referinta gura de cireasa. Ele au fost depuse mai la stanga sau mai la dreapta. Mai sus sau mai jos de ea. In functie de cum o cerea situatia. Am numit asta sarut.
Altii au dat navala prin sms/telefon/mess/hotcity/facebook/dasiprimeste/blog/twitter. Fiecare cum a putut. Dar au curs valuri, va zic.
Deci avem pana acum 102 urari, pupaturi, zambete si imbratisari.
Am mai beneficiat ieri de. Lalele si liliac pe intrecute. Un orgasm si jumatate. Cinci pahare pline ochi cu niste campari orange. Un pahar cu vin rosu. Trei felii de tort negru in cerul gurii.
Apoi un prieten bun care mi-a fost livrat in conditii express. Cu avionul de la Londra. Niste fluieraturi insotite de vorbe demiporcoase obtinute pe Magheru. Din cauza ca cireasa era varata intr-o rochie si cocotata pe tocuri.
Fiind cireasa asa fericita posesoare a unei colectii de asemenea sentimente si intamplari. A luat o oala incapatoare, poate cea mai incapatoare oala. Ca pentru ciorba de potroace, sa zicem.
A indesat intr-nsa toate cele. S-a luptat putintel cu saruturile, care nu voiau neam sa sada frumos dimpreuna cu liliacul. A amestecat cu o lingura mare, poate cea mai mare lingura.
Si a obtinut o zama deasa, perfect mirositor-imbatatoare. Pe care a dat-o dusca, ca pe un shot de B52, in toiul noptii.
Si s-a lasat apoi pe spate, coplesita. Si multumita ca evolueaza in cea mai tare livada. Si ca nu s-ar hrani cu altceva. Nici s-o tai cu cutitul.
