am observat cu satisfactie ca reusesc sa raman cu acel vino-ncoa. si cand ma ingras putin. si cand am cearcane violete sub ochi. care ascund nopti albe si ganduri negre.
reusesc cumva sa-mi pastrez carisma si cand am a bad hair day. si si cand sunt mistretul neprietenos. ceea ce oricum. se intampla destul de rar.
o singura situatie ma scoate total din productie. si ma proiecteaza direct in ridicol. cand imi iese o buba pe varful nasului. buba asta creste mereu perversa. ascunzandu-se prin actiuni de guerilla. in rotunjimile proprii unui nas.
zici ca nu e decat o zgaiba. si nu se da la iveala decat atunci cand e la apogeu. prea tarziu, adica. cand e buba matura. cand e trufasa si falnica. si nimic nu poate s-o clinteasca de pe reduta cucerita. timp de cateva zile jalnice.
ma trezesc cu ea bine instalata intr-o dimineata. pusa ca o brosa de pret pe suprafata cea mai protuberanta de pe fata de cireasa. nasul meu, de obicei apreciat de catre public. chiar daca e stramb. devine astfel lung prilej de glume si de ipoteze.
buba e mare. e rosie. si e ca un deal crescut aberant pe un varf de munte.
are pielea din jur lucioasa si intinsa la maximum. si stim toti ca nu se poate stoarce. pentru ca, daca incerc. rezulta cu viteza luminii 2 dealuri crescute aberant pe un varf de munte. sau chiar un munte crescut pe un varf de munte.
orice fac, oricum ma sucesc. vad cumva cu coada ochiului din partea de jos. profilul de ghionoaie semeata. bineinteles ca buba de pe nas se iteste. taman cand vreau si eu sa merg la un date cu un potential suflet pereche nou.
si din cauza asta. stiu ca lucrurile o sa mearga prost. nu numai din cauza ca el o sa considere. ca o cireasa cu buba pe nas face cat o ceapa degenerata. desi poate asa e.
dar din cauza ca eu numai la asta o sa ma gandesc. la faptul ca el se gandeste la asta. si orice privire mai nu stiu cum. desi toata lumea stie ca barbatii nu prea au lucruri subintelese. si ca la ei ce e-n gusa-i si-n capusa.
orice privire o sa mi se para ca vrea sa zica. cireaso, esti hilara. ai ditamai buba pe nas. te retin cumva? uite m-a sunat un prieten sa bem ceva. e trist ca are cainele bolnav. stii cum e.
dar nici sa aman nu indraznesc. pentru ca buba de pe nas trece in cam 3-4 zile. si omul o sa zica ca am ceva cu el. asa ca ma prezint si imi intind gatul alb cu pielita subtire de cireasa. pe nemiloasa ghilotina montata in piata publica.
a mai cazut un cap de cireasa. noroc ca are inca un numar nedefinit.
daca nu urmeaza un date, in mod sigur am nevoie sa am prestanta la job. sa ma intalnesc cu niste oameni noi. si trebuie sa fac impresie buna. ori sa ma impun in fata unor oameni vechi.
dar va zic. cand ai o buba pe nas. prestanta atinge cote de urgenta. mult spre zero. orice imi pun in cap. are sanse minime de reusita.
tot ce reusesc sa smulg interlocutorilor. sunt zambete mai coafate sau mai ne. si o bunavointa pe care o afisezi in general. cand cineva e deschis la slitz. si iti vorbeste despre adevar si fericire.
sunt o cireasa cu nas dublu. and there’s nothing I can do about it. doar sa-mi ling o labuta. in taina, inchisa in intuneric.
pentru ca viata cu o buba pe nas. e viata de caine.
ps: anunt. cireasa cu buba pe varf de nas. dar fara obligatii. caut companion care sa nu rada. rog seriozitate.
