Am ajuns la mare si am constatat faptul ca Vama este plina de corcoduse coapte. Ele sunt storcite pe caldaram de trecatorii prea zoriti sa mai fereasca niste fructe care s-au desprins de pomul lor de bastina.
Vama Veche este plina ochi de corcoduse zilele astea, mi-am zis. Cat rod s-a legat anul asta. Cred ca sunt si caise cazute, mi-am mai spus marunt in barba. Caci vad unele fructe de dimensiuni mai mari. Si am trait ceva vreme cu gandul asta. Abundenta de corcoduse la mal, soasansissantrimetra, radiovacanta.
Mi-a luat ceva vreme sa procesez o informatie aparent simpla. Cireaso, acolo unde nu sunt corcodusi, nu au cum sa fie corcoduse cazute sub ei. Adica nu are cum sa fie plin de corcoduse sub niste copaci inexistenti. In Vama veche sunt sute de corcoduse pe jos si doar cativa corcodusi. Unul ici, altul colo.
Cu noul gand captusit in minte, am scrutat caldaramul mai cu insistenta. Si m-am uimit ca nu m-am prins pana acum. Vama este acoperita cu un tapet de broscute. Prinse in diverse faze ale vietii lor ce s-a stins in liniste, fara lumanare la cap dar totusi alaturi de cei dragi.
In Vama vezi pe ulitele proaspat asfaltate broscute cu toate labutele intinse in laturi ca si cum ar fi admiratoarele vreunui sport extrem. Si urmeaza sa se arunce in gol de pe varful unui munte, pentru mai multa adrenalina.
Mai sunt si broscute trecute in eternitate, ca un facut, fix in clipa in care stateau cuminti si se gandeau la ceva. Se vede asta daca te apropii si te uiti cumsecade. Si de fapt vezi tapet cu broscute dormind, discutand iubindu-se. In acest ultim caz ne uitam la tapetul cu doua corcoduse imbratisate.
De ce anul asta corcodusele au devenit broscute si alte dati nu. Pasamite intai a plouat din belsug si asta a adus in Vama un potop de broscute vilegiaturiste. Toate ochioase, lucioase, zvelte si puse pe topait ceva de speriat. Broscutele sunt peste tot, se intrec la saritura in lungime printre corcoduse si caise.
Si oamenii, cei 12.000 de oameni care au fost in Vama in weekend, au calcat in drumurile lor broscute pana la loc comanda. Au facut-o cu piciorul si cu masina si cu orice le-a mai stat la indemana. Ce destin, ce poveste.
In timp ce unii niznai poate inca mai vad corcoduse pe asfalt, in istoria recenta a broscutelor sta insemat cu litere de sange o mare catastrofa. Se facea ca noi, broscutele, ieseam cu miile afara, sa ne distram. Si creaturi bestiale ne vanau ca pe dude. Creaturi fara inima sau alte lucruri care sa-i incurce.
Tags: broscute, catastrofa, corcoduse, indiferenta, tapet, umezeala, vama
Bine ai revenit! Chiar daca ai adus vesti proaste despre genocidul broscutelor, sper ca esti bronzata, stralucesc aerosolii in priviri si esti pregatita de o vara cat mai frumoasa, o zi minunata iti doresc!
recviem pentru broscutele-corcoduse! imi place
…
aaaaaa…. bine-ai revenit :p
doamne! cu ce poveste horror ai venit din vacanta! dar sunt sigura ca ai si altele mai vesele. asteptam.
@Cristina: da, sunt un fel de negrisor, si am parul deschis de la soare. pana la urma nu stiu daca e chiar asa de trist, desi vad acum ca v-am cam speriat, dar e despre circulatia broscutelor in natura:).
@patratel: recviem in fa major, da. dar vezi ca plec mintenas.
@cat: am, dada:)