A fost odata, demult dar nu chiar asa, o cireasa cu inima vraiste si starea de spirit facuta tandari. Usile ei emotionale erau sarite din tatani, incat vantul iernii trecea nestingherit prin locurile cele mai ascunse. Rezultatul: greu de descris.
Pe atunci, Sufletul Meu Pereche Estival, adica SMPE, caci doar o vara a tinut idila noastra amoroasa, mi-a tras la cap cu ceva actiuni reprobabile. Ce sa mai umblu cu fofarlica, ca doar nu imi sta in fire sa fiu rusinoasa: el mi-a pus coarne de cerb carpatin si eu am aflat. Asa a fost.
Si m-am gandit la vremea respectiva ca asta este inceputul unei urate prietenii. Dintre cireasa pana atunci credula in barbat ca si personaj colectiv si orice sex tare care se va fi incumetat sa-i mai stea alaturi vreodata.
Credea cireasa ca o sa devina o fiinta banuitoare si suspicioasa precum caprioara cand isi scoate la plimbare al sau pui prin padurea plina de pericole. Isi inchipuia dansa cu tristele ca va deveni o rascolitoare prin lucrurile partenerului pentru a gasi semnele oricarei tradari.
Ca va alege sa impieteze existenta partenerului cu tot felul de lucruri dusmanoase pe care le detestase la alte femei, mai prevazatoare din fire si mai arse cu nemernica de ciorba. Ca va cerceta gulere, ca va adulmeca omul proaspat intrat in casa, ca va intinde laturi intru descoperirea necredintei.
Ca il va scobi sub unghii sa gaseasca dovada altui tegument. Ca va preleva peri din cele mai ferite locuri ale barbatului spre a descoperi daca nu cumva sunt si peri straini. Cuibariti acolo precum puii de cuc, in alte cuiburi. Ca nu va cerceta de 6 ori/zi dilatarea pupilei spre a stabili gradul de multumire sexuala satisfacuta.
Si uite ce surpriza. Sangele ciresei neintinat de banuieli inainte de napasta SMPE s-a curatat prin procedee ramase nestiute. Si acum cireasa este irigata de sangele cel lipsit de otrava teoriei conspiratiei. Cireasa nu face in prezent nici cel mai mic demers pentru a descoperi noduri in papura iubirii.
Si crede din nou ca e suficient de draguta incat nu ar fi cazul sa fie inselata cu niciun chip. Doar daca esti nebun sau ceva. Si ca ce a fost odata, demult dar nu chiar asa, s-a dovedit a fi o greseala regretabila generata de o eroare de sistem.
Sistemul lui SMPE, nu al ciresei, sa ne intelegem. Care, daca asculti cu urechea de pamant, precum indienii, ce zice piata, da rateuri mai mereu. Dar na, vorbeste lumea, ca e invidioasa. Si, oricum, nu mai e la mine in gestiune, deci de ce sa ne batem capul cu sistemele altora.
Si cireasa balacita in infern de gretoasa intamplare de mai sus e o cireasa serena acum. Si tare bucuroasa ca sangele ei paranoia nu se face. Si ca cu greu o poti dezechilibra pe termen lung. Si ca are mare drag nestirbit pentru barbat si in toate cele ce urmeaza.
ioi, credeam ca e cu unhappy end si am citit de trei ori sa ma asigur ca vad bine!
Mai, eu cred ca paranoia nu s-a instalat pentru ca ai schimbat barbatul. Ca altfel… cel putin eu, nu mai pot sa vad omul cu aceiasi ochi. Daca stiu ca m-a inselat, ceva se strica iremediabil. Si nu vorbesc de capul lui spart, ca pe ala in coase domnul doctor.
Doamne ce mai ne asemanam… eu chiar am inceput sa cred despre mine ca sunt credula. Nu cercetez nimic si nu am paranoi. Cred ca prea-multa incredere in noi e de vina
)
@Monica: dada, e ok, totul e sub control, SMPE nu a reusit sa ma schilodeasca:)
@ralu: cerbule, asa o fi. dar stiu si eu? in love we are all in dark,
@Nona: totul e divina.