Intamplarea face si desface ca cireasa sa fie expusa in ultima vreme unui numar extraordinar de materiale/discutii/intalniri despre obezitate. Mai ales in calitatea de partener al ZEIO, adica Ziua Europeana Impotriva Obezitatii.
Si pentru ca a avut niste minirevelatii si pentru ca, atunci cand ti se intampla asa ceva, nu e ok sa taci despre ele, uite-o. Cireasa vrea sa spuna cum e cu obezitatea si ce sa facem sa nu ajungem cu niciun chip acolo. Si de fapt, cum eu si cititorii mei nu suntem o gasca de obezi, cum sa facem sa mancam ok, in general.
Tadaa. Obezitatea este cauzata de faptul ca mancam prost. Asta inseamna: cantitati prea mari, care contin prea multe grasimi, cu prea mult sare si prea multa paine, la care cocktail molotov adaugam prea mult alcool. Si daca nici nu facem sport, e gata ciorba.
Asta e ceva ce stiam si noi asa, in sinea noastra. Dar altceva e cand ti se spune ca daca continui asa, viata ta o sa ia cele mai rele poteci. Recunosc ca mie mi-a bagat putin mintile in cap, chiar daca ma tot laud eu ca am talie de viespe. Se pare ca suntem pe locul 3 in Europa la numarul de obezi din cauza culturii noastre legate de mancare. Complet gresita cultura, de altfel.
Am auzit pentru prima data termenii de „globesity” si „diabezitate”. Primul se refera la faptul ca fenomenul este incredibil de raspandit. Si al doilea la faptul ca diabetul zaharat de tip 2 este strict legat de obezitate. Se strang in brate si nici ca-si mai dau drumul.
Uite cirefele. Pot sa va spun ca sunt 140 de milioane in America de Nord, 220 de miloane in Europa (adica jumatate dintre adulti si 1 din 5 copii) si 800 de milioane in restul lumii. Ponderea femeilor obeze e mult mai mare decat a barbatilor.
E bine de stiut ca avem nevoie de 20 de minute, dupa ce am mancat, pentru ca centrul foamei sa comunice creierului senzatia de satietate. Daca mancam mai repede de atat, chiar o cantitate suficienta de mancare, trebuie sa asteptam durata asta: 20 de minute.
Doar dupa ce ele trec o sa stim daca ne mai trebuie ceva pe bune. Altfel o sa ni se para ca tot flamanzi suntem si o sa mai adaugam ceva, care de fapt este un surplus. Care o sa se puna pe maini, burta, coapse, fund si spate. Brr.
E cica la fel de important (pe mine m-au convins) sa nu faci nimic altceva in timp ce mananci. Mai auzisem eu teoria asta, dar pentru ca nu-i gaseam explicatia, credeam ca e bullshit. Cica nu. Doar in felul asta, daca te concentrezi asupra mancarii din fata, o sa constientizezi bine actul de a lua masa.
Altfel, daca te distragi cu alte chestii, adica citit/mess/tv/discutie, risti sa te trezesti cu farfuria goala, dar fara sa fi inregistrat procesul in sine. Si ti se pare ca iti mai trebuie, ca n-ai inteles nimic din masa cu pricina si apar frustrari mari si ceri supliment. So wrong. Asta se intampla mai ales daca esti mancau si vrajit de mancare in general.
Teoriile cu termina tot din farfurie, hai sa mancam asta ca se strica si e pacat sa aruncam mancarea sunt anticristul. La fel si aaa, vad ca esti trist in seara asta, lasa ca iti pregatesc eu ceva bun si o sa te binedispui. Sunt cele mai rele. Faptul ca oamenii acceseaza mancarea ca ajutor psihologic atunci cand au anumite emotii duce la dezastru sigur. Jos cu ideile astea.
Tristetea nu trece daca mancam ceva bun, ceva-ul ala reuseste doar sa te ingrase si asta o sa te deprime si mai tare. Nu, nu trebuie sa termini tot ce ai in farfurie si nici nu e pacat sa arunci mancare. Daca ti-e asa de mila de ea, cumpara mai putin. Asa o sa ai si mai multi bani si o sa arati si mai bine.
Am aflat ca obezitatea este o boala comportamentala si ca 10% dintre oamenii afectati de obezitate sunt pe bune bolnavi. Restul sunt doar persoane care nu stiu sa spuna nu prajiturilor, prajelii, painicii muiate in sos si altor bunatati. Dar ca ele fac asta nu doar de pofta si lipsa vointa, cum banuiam eu, ci si pentru ca incearca sa acopere cu mancare diverse mici/medii/mari probleme psihice sau emotionale.
Eu as mai trage de urechi si bunicile si matusile care indoapa copiii in mod iresponsabil cu bomboane si snitel cu cartofi prajiti si portii triple din orice, sa nu cumva sa moara nepotul de foame. Sa moara mai bine de grasime si rusinea ca nu se joaca nimeni cu el, ca e gras.
S-a discutat si faptul ca modul de viata trepidant in care traim ne face sa alegem solutii meschine atunci cand e vorba despre mancare: semipreparate, junk food, snacks-uri, patiserie si alte lucruri care sunt numite pe nedrept hrana, pentru ca ele nu ne aduc nimic bun in corp. Doar slana pe solduri si brate si burta.
Si cineva a povestit ca a vrut sa vada daca e adevarat mitul protrivit caruia sa mananci sanatos costa mai scump. Raspunsul este nu, costa la fel. Doar ca iti trebuie mai mult timp pentru a prepara mancarea sanatoasa. Dar cred ca acest lucru este bun si din punct de vedere psihologic, nu doar hranitor.
Reflectati un pic de tot. Azi, 22 mai, este ZEIO.
in the words of my brother, mai bine arunci la gunoi decat sa arunci in stomac
Coincidenta face ca zilele trecute sa dau din greseala peste un reality-show american unde se vorbea despre obezitatea infantila. Cea de natura morbida, mai precis. Adusesera pe platou vreo 4-5 copii de 2-3 ani care depaseau 60 kg. Mamele plangeau si se tanguiau, copiii faceau eforturi salbatice sa se ridice de pe podea si nu reuseau, publicul se revolta – reteta tipic americana de instigat audienta.
Cel mai socant a fost cazul unui baietel de 2 ani si 50 kg a carui mama era efectiv mandra de cat de sanatoasa si puternica e odrasla ei. Si sa il vezi pe “ala micu” ingurgitand cantitati industriale de burgers, icecream, pizza si tot ce exista mai fast-food in aces univers a fost o imagine de cosmar, ma jur. Nu pot sa inteleg cat de inconstienti sunt acesti parinti, cum sa iti distrugi copilul in asemenea hal?!
Daca ma pornesc pe acest subiect, delicat de altfel, nu ma mai opresc. Perceptia ta despre tine in contextul celorlalti e o chestie foarte perversa. Ca sa exemplific, cand am ajuns in Japonia m-am simtit mare, desi intotdeauna am fost considerata average in Romania, mancand the usual pizza, dar si mancare gatita, fara vreo preferinta anume. Am inceput sa slabesc adaptandu-ma mediului, m-am micsorat mancand ca ei, facand miscare ca ei. Cand m-am intors in Romania oriunde ma uitam vedeam oameni grasi si nu-mi venea sa cred, parca acum un an cand plecasem nu erau! Ori se ingrasase populatia intre timp, ori abia acum observasem eu un lucru care fusese intotdeauna in jurul meu…
Traind numai in mediul tau nu observi imediat schimbarile, mai ales ca ele se petrec usor usor. Fie ca ne trezim datorita unei experiente diferite, fie datorita unor statistici, important este sa percepem realitatea asa cum e!
Nu-mi doresc absolut deloc sa “critic” din pozitia celui care a venit din strainatate si stramba din nas la lucrurile de acasa, insa vreau sa va spun cum se vad lucrurile din afara: femeile de o anumita varsta sunt diforme aproape, fetele tinere au inceput din ce in ce mai mult sa considere normal sa le iasa burta de sub bluza si peste blugii cu talie joasa, barbatii cu ceafa de porc sunt “facuti”, adica barbati cum trebuie, burtosii sunt numai “oameni care o duc bine” etc De peste tot se aud scuze: normal ca nu mai are silueta, are 2 copii; suntem prea ocupati ca sa facem miscare; salata?! pai aia strica gustul carnii, mama; eh, de la o varsta…; nu pot renunta la shaorma/mac/burgers/pizza; ce are daca beau o cola? sunt tanara, beau si mananc ce vreau eu etc
Papilele noastre gustative sunt obisnuite cu foarte dulce/sarat/gras chiar daca nu ne dam seama. Eu puneam sare si zahar in orice in Japonia pana cand m-am adaptat…
E pacat ca ne-am gasit consolarea colectiva in cantitatea uriasa de mancare pe care o cumparam din supermarketuri si pe care o ingurgitam in loc sa alegem calitatea si cumpatarea…
citeste cartea lui Dan Peretianu – Echilibru energetic si obezitate si vei descoperi multe lucruri interesante
si cind te gindesti ca unii oameni mor de foame.
in definitiv omul isi sapa groapa cu dintii proprii. one way or another.
[...] intr-o luna” și personal am fost invitată să fac parte din juriu alături de Alina, Daniela, Sana și [...]
in padurea de smarald erau 2 cerbi foaarte slabi. Unul era numai coaste si unul era numai coarne. De asta pe unul il chema Costel si pe altul Cornel.
@laura: mama, ce bine suna asta, ar trebui sa o punem bannere prin oras. sau la intrarea in casa.
@LeneBarbie: da, e foarte nasol, condamni un om la probleme mari pe viata. dar in unele cazuri mamele nu sunt vinocate deloc, stiu eu si de-astea. deci tot felul…
@Misaki: eu am mari probleme cu sarea, deci inteleg exact ce zici. si da, e greu sa te comporti tu normal intr-un context care nu te ajuta.
@codo: hahahaha, codo, asta e unul dintre bancurile mele preferate. unde eu il ador pe costel:))
Mancam prost si nu facem sport, doar astea sa fie cauzele?Am un vecin de 80 de ani care mananca prost, nu face sport si nu e obez. E inca pe picioarele lui, bine sanatos si merge pe jos din cand in cand, fara intentia a face sport. Cum explici asta??????
Deci, ce spui tu e n foarte superficial si din spusele altora, adica copy paste ….
Ar fi trebuit sa spui – dacă bifam –
- mancarea rafinata, adica departe de starea ei naturala (care in Romania nu e vazuta ca nefiind buna, de exemplu un pui decongelat de cerscatorie, umflat de antibiotice, pe care se pune knorr si e fript, e considerat santaos, ca asa spun revistele lucioase
sau legume si fructe aratoase, dar modificate genetic sau crescute artificial) ,
- sucurile din comert pe care scrie că sunt naturale, dar nu citim ca au adaosuri de enspe mii de chestii sau sunt facute din fructe congelate – ce mai pastreaza bun in ele?
- nemiscarea – mersul pe jos pur si simplu, care ar ajuta enorm, la romani nu inseamna neaparat a face sport
cu atat avem mai multe sanse sa devenim obezi!