lotiunea pentru fermitate ajuta, dar nu sanii

iunie 23rd, 2009

boobs

Ce sa fac, daca nu prea cred in creme. Cand am fata sau mainile uscate, pun o crema, sa simt pielea cum bea apa si se uda, la fel cum galgaia Stefan cel Mare apa din pocal si ii curgea pe de laturi. Lacom domnitor, lacoma piele. Adica ma hidratez, in termeni social acceptati.

Eu nu cred ca o crema poate sa-mi dea mai multa incredere in mine, sa ma faca mai frumoasa, mai desteapta, mai devreme acasa decat sunt deja. Oricum asta ar fi destul de greu, date fiind circumstantele.

Am incercat sa fiu si eu in randul lumii, ca alte surate fructe, care se emoliaza zi lumina. Dar am cumparat potiuni magice si le-am lasat sa moara o moarte inceata si dureroasa, uitate prin vreun colt, uitandu-se la mine cu ochi plini de repros.

N-o sa le uit niciodata privirea de crema tradata in amorul propriu.

Deci am stabilit: daca cireasa are sapun (solid) si sampon, ea e multumita. Dar uite ca am primit cadou un ulei pentru fermitatea sanilor. Asta inseamna, in viziunea mea, ca daca esti purtatoare de sani mai moi, asa, lotiunea ti-i face de diamant. Cu tot cu sclipiciul aferent.

Cum soarta mi-a daruit un bust generos, eu m-am obisnuit de la inceputul purtarii sanilor mei, adica din pruncie, cu ideea ca ei nu pot fi chiar fermi.

Nu sunt eu foarte precisa referitor la explicatia stiintifica, pentru ca abia inteleg cum functioneaza telefonul. Si nici n-o sa-mi intre in cap vreodata ce sunt mareele.

Dar inteleg totusi ca nu exista nimic pe lumea asta care sa poata sta in asemenea consola. Prin urmare, traiesc bine cu ideea ca sanii mei mari nu stau toiiiiiing-toiiiiiing, indreptati inainte, asa, amenintator catre lume.

Pentru ca insa am primit lotiunea, mi s-a parut simpatic sa ma ung cu ea. Si nu oricum, ca ma plictisesc singura. Ci rugandu-l pe prietenul meu imaginar, I. sa faca oficiile acestui act aproape amoros.

Spun doar aproape, pentru ca oficial obiectivul este altul: proiectul sani mai fermi pentru cireasa. Si totusi spun amoros, pentru ca na. Sa va vad pe voi cum aplicati sau va aplica cineva un ulei pe sani si va maseaza in miscari ascendente, cum zice pe pachet.

Iar voi sa incercati in timpul asta, cat sunteti framantate sau framantande, sa va tineti demne. Serioase ca si cum inghititi untura de peste, care face bine la organism.

In procesul de fermizare al sanilor, poti usor sa te pierzi cu firea si sa oftezi adanc de atata preocupare. Cireasa se da cu lotiunea de doua ori pe zi, asa zice la pachet. Si cine sunt eu sa contrazic o crema.

Si acum sa asteptam, sa vedem ce-o sa iasa. Pentru ca lotiunea miroase frumos si e uleioasa si este aplicata cu seriozitate, poate o sa am sanii ceva mai fermi, in perioada ce urmeaza. O sa va anunt, nu pot tine pentru mine asa veste cutremuratoare.

Daca o sa pot sparge caramizi cu decolteul, o sa stie toata lumea. Desi, haideti sa fim seriosi, nu e ca si cum un ulei poate sa funtioneze cu structura de rezistenta pentru sani. Nu mai suntem copii.

Dar un lucru e sigur, si inca de pe acum, de la prima aplicare: exista moduri in care lotiunea genereaza fermitate instantanee. Cui sa ii mai pese ca nu e vorba despre sani. Important e ca lucrurile ies bine.

alimente cu vointa proprie

noiembrie 10th, 2008

6a00d8341c65ff53ef00e553ccd

ma duc la billa. si ma intorc emotionata. cand am in plasa cafea, ulei, lapte sau compot.

pentru ca sunt alimente independente. care duc mereu lupta de gherila. ca sa-mi faca mie viata mai grea.

perversa de cafea

imi incep diminetile cu o batalie. de cele mai multe ori pierduta. desi zau ca ma preocup si ma implic. pentru ca imi plac succesele. chiar si cele casnice.

de fiecare data cand tai motzul pungii de cafea sub vid. pe langa un fasssss. zboara intotdeauna. fara putinta de greseala. cativa bobi mici de cafea. vreo 48. si se imprastie pe blatul alb ca neaua. si intra sub plita de aragaz. si cativa, doar cativa. cei mai buni, zic eu. ajung pe covor.

oricate precautiuni as lua. e absolut la fel. fasssss. si cativa bobi in jurul locului unde a avut loc taierea.

mai e ceva. eu de fiecare data cred ca acum in sfarsit m-am desteptat. si sunt optimista. si cred ca gata, acum stiu cum sa tin foarfeca. si cum sa manuiesc pachetul. ca sa nu mai zboare. ti-ai gasit.

perversiunile legate de cafea nu sunt gata. o data la 2-3 dimineti. o dau in foc. pentru ca pun cafeaua si mai pun pe foc. dar ea refuza sa se umfle imediat. si atunci eu ma intorc putin cu spatele, la tastatura. si ma fura caterinca.

si iar aud. fasssssss. si stiu. ca zatul e de acum intins pe toata plita. incercand sa-l sterg. el se intinde ca o plaga. pe blatul alb ca neaua. apoi intra sub plita. sub plita! deci era pe plita si acum intra suuuub plita!

cuceritorul de ulei

aici istoria e scurta. dar dureroasa. daca ma pune pacatul sa vars un pic de ulei undeva. cat ai zice peste. el impanzeste tot ce are in jur. se ajuta de orice material. husa de la scaun. fata de masa. hartie. plastic. ca sa ajunga peste tot. si sa fie greu sau imposibil de indepartat.

viteza cu care acapareaza tot ce prinde. este rezultatul a mii de exercitii. venite de la mii de gospodine sleampete. care cu mintile duse cine stie unde. au lasat sa le curga pe undeva. candva. niste ulei.

durul de lapte

laptele arata diafan. dar in el se ascunde un razboinic de temut. cu tactici de lupta blande dar ferme. si cu vointa de otel.

se intampla asa. beau lapte dintr-un pahar. si uit ca am baut. adica daca beau apa dintr-un pahar. il las pe unde am baut. si pentru ca laptele arata asa de pur, imaculat si inocent. nu pot sa ma concentrez.

si ramane mereu. oricat as bea de temeinic. un pic pe fund. care nepus imediat sub apa. se pietrifica. si poate ramane asa pe veci. nu mai e chip sa desfaci dara de lapte de pe un pahar. ma obisnuiesc cu ideea ca am pahar cum model dadaist.

lipiciosul de compot

un strop de compot cat un nasture. ajuns pe parchet. e inceputul sfarsitului. daca nu ma prind unde s-a intamplat. o sa-l iau pe papuci si sa-l duc in cele mai indepartate unghere ale casei. facand plici-plici.

nu mai ajunge sa curat papucii. micul strop de compot cu vigoarea unui lac. s-a intins acum. si totul e pierdut. voi face plici-plici. pana spal pe jos.

cand scapr dar ma prind. si incerc sa eradichez flagelul cu o carpa umeda. nu e totusi niciodata de ajuns. voi face plici plici oricum. doar ca un timp mai redus. doar cateva ore dintr-o zi. un caz norocos.

si voi simtiti la fel? mai exista si alte alimente perverse. care mi-au scapat?