cireasa, aniversarea si biserica

aprilie 26th, 2011


Am deschis ochii. Era ziua mea. Ce misto.

Mi-am petrecut ziua in locul ce ma coafeaza mai tare. La tara, departe-departe. Printre copacei infloriti, prieteni buni si curci. Cu mese imbelsugate luate pe-afara. Cu placinte si sporovaieli si rasete si liniste presarata cu pasari mii.

Am iesit pe strada si m-am bucurat sa vad ca toata suflarea se pregatise. Lume imbracata frumos de ziua mea. Soarele sus pe cer, nici prea prea nici foarte foarte. Copaceii cu toate petalele roz si albe la ei.

Ca niciodata, de ziua mea am fost la biserica. De la zece jumate la doispre jumate. Mai era loc doar in banca intai asa ca in timpul slujbei nu am putut face nicio goanga. Am avut 128 de lucruri fascinante de impartit cu a cherry. Dar in loc de asta a trebuit sa ascult tot ce avea de zis popa. Si uneori se repeta nevoie mare.

Am studiat toate fetele sfintilor. Stiu sa reproduc fiecare cuta de sub ochi a celor ce apar in fresce. M-am gandit la viata mea si la viata altora. Slujba mergea in continuare. Noroc de momentele in care eu si restul bisericii cantam cat ne tineau bojocii. Asta era amuzant. Doamne miluieste, Doamne.

Am scapat din biserica si am fugit ca din pusca. Apoi am primit un tort maro cu portocaliu si numele meu pe el. Pe tort erau indesati toti cei 35 de ani ai mei. Fiecare lumanare ascundea atatea intamplari si aventuri si oameni. Puteai tapeta cu ele toate gardurile unui satuc de dimensiuni onorabile.

Am stropit masa de Paste cu sampanie. Pe inserat m-am suit pe unde deal si m-am scaldat intr-o baltoaca de visinata. Am amusinat seara care se strecura pe la mine prin plete. Am inspirat probabil vietatile care zburau prin aer vesele ca primavara frumoasa si perversa a venit pe tacute.

Am dormit fara vise. M-am bucurat. Mi-a priit.

palarii noi si barbati la fel

mai 14th, 2010

Putine lucruri ma emortioneaza asa de tare, inafara de sex bun si umed si o felie indecenta de tort de ciocolata negru in cerul gurii.

Putine lucruri ma ating cum face un nor pufos pe un cer albastru, care se straduie cat poate el sa semene cu o oaie bucalaie. Putine situatii ma multumesc ca balaceala cu picioarele intr-o apa de vara fara griji. Putine. Dar comandarea unei palarii noi se inscrie printre ele.

Palariile noi sunt ca barbatii, tot cei noi. Cand stiu ca urmeaza sa vina una proaspata, misterioasa, abia astept sa vad cum imi sta cu ea in cap. Ca sa fiu fidela paralelei, cand gasesc cate un barbat nou, ma emotionez cu intensitate. Si tanjesc sa vad cum se schimba lucrurile cand mi-l pun pe el, tot in cap.

Da, tocmai mi-am comandat o noua palarie. Mai am si altele, tot fistichii, e drept. Dar asta e una noua. Si e asa de complicata, incat habar n-am ce o sa iasa. Noroc ca eu am o persoana pe care o pot suna si sa-i zic simplu. Buna. Mi s-a facut de o noua palarie. Ma ajuti putin?

Apoi are loc un dialog ca la doctor. Dar ce simti, cireaso, trebuie sa spui. Dar cum ai vrea. Dar unde te duci cu ea. Dar ai suporta sa aiba si voaleta. Dar o vrei mai feminina sau sa fie o palarie manifest. Dar sa fie conceptual-abstracta sau doar o mica livada explicita cocotata la tine pe crestet?

Cireasa raspunde si ea cum poate. De cele mai multe ori insista ca vrea o palarie frumoasa, care sa o reprezinte. Doar ma cunosti, ce naiba, se lamenteaza ea. Fa-mi o palarie noua de care mi-e mare pofta si fa-mi-o cumva sa-mi placa de ea imediat. Hai ca poti, stiu ca poti, trebuie sa poti.

Si stii, nu prea mai am rabdare. O vreau acum, bate cireasa din picior. Cam cum bate si cand vrea un barbat. Doar ca atunci o face putin mai cu perdea, cu ceva siretenie la activ. Barbatii nu se omoara sa le strigi la un megafon, pe un stadion, ca ii placi, si ii vrei pe ei, negresit, acum. Cireasa stie.

Mi-am comandat o palarie noua si n-am nici cea mai mica idee ce-o sa iasa. Cica o sa vad 3 scheme si o sa-mi aleg una. Daca imi plac toate 3? E prea posibil. Cand vad palarii frumoase, ma lase nervii. Si femeia asta daruita cu har de palarii si mare intelegere de cireasa, nu face palarii naspa.

Daca o sa-mi placa toate 3? Sfinte Sisoe, ce misto e sa astepti o palarie noua. AMR 12 zile. Cam atunci cred ca sunt chemata la un ceai, sa vad ce mi se pregateste. Cireaso, ti se pregateste ceva.

Acum mi-a dat prin cap. Ar fi tare sa existe un centru si pentru comandat barbati noi, pentru situatii speciale. Buna ziua, fiti amabila, merg la o nunta. Si al meu, in situatiile astea, se cam imbata, se urca pe mese, transpira si ciupeste mireasa de fund. Se poate sa-mi faceti un barbat nou, care sa ma cuipeasca doar pe mine? E doar pentru o seara, da. Si am un buget moderat, da. Va multumesc, sunteti draguta.

Palaria mea, unde esti? C., lucrezi deja la ea?

cum se face nimicul

ianuarie 3rd, 2010

praji

Tot anul ma stradui sa fac cat mai multe lucruri.

Ma rasucesc enorm si impart fiecare zi in feliute subtiri de tort. Unele segmente care cad mai greu la stomac, ca tortul de ciocolata. Altele sunt mai lejere, un fel de tort de bezea cu fructe. Sau diplomat, daca stiti.

Feliutele mele de timp sunt extraordinar de dense si de inghesuite unele in altele. Crema de la una se mai ia pe cireasa alteia. Blatul insiropat al uneia se mai amesteca prin frisca alteia. Asta pentru ca nu sunt niciodata pregatita sa renunt la ceva din ce cred eu ca am de facut.

Indes mereu prea multe ingrediente in economia unei biete, singure zile.

Chiar si weekendurile sunt tot prilejuri de relaxare impartite pe feliute, ca si restul traiului. Rareori prinzi cireasa in papuci de casa, fara vreun plan de bejanie sau macar 5-6 vizite de facut sambata si vreo inca pe-atat duminica.

Matusi, prieteni, sport, mancare, filme si mama de cireasa. Toate sunt combinate in moduri versatile cu mici activitati din categoria cireaso, asta chiar trebuie sa faci.

Acestea fiind zise, cum sa nu raman traznita de ideea de a nu face absolut nimic, timp de mai multe zile in sir? Sa ma scol adica dimineata fara sa am lipita de frunte o lista cu diverse activitati care se cer intreprinse.

Ce nebunie. E tulburator sa descoper cum se fabrica nimicul eu, facatoarea de tot felul de lucruri pe banda. Practic am fost ocupata toate zilele astea cu o gramada de portii zdravene de nefacut nimic. Feliute de tort egale si foarte satioase.

O schimbare asa de dulce. Nici net nu prea am avut. Am stat perioade lungi intr-un spatiu stramt, cu oameni dragi si carti si un pat. In timp ce afara ningea. Ce bine e sa nu faci nimic cat e ziulica de lunga. De ce nu mi-o fi reamintit cineva ca se mai poate si asa. Pe scorbura mode.

Dar na. Azi e luni si mi s-a dat un nou an pe mana. Unul in care sa fac eu ce m-oi pricepe mai bine. Sa vina tortul cu programul zilei de azi, sa-l inghit cu fulgi cu tot.

tentatii carora nu le rezista o cireasa

septembrie 25th, 2009

apa

De demna sunt demna, in general. Dar orice cireasa are un pret. Cu ce se cumpara ea, v-as spune mai jos.

Daca mi se intinde o shaorma aburinda mi se fac ochii scalambi de pofta. Las orice icre rosii, piscoturi, pate de fois gras. Las tot ce fac si ma apuc sa infulec la ea. Cu sos curgandu-mi nedemn pe barbie.

Cand mi se pune in fata o farfurie mica si alaturi o lingurita mica si ea. Dar pe farfurie troneaza o felie mare de tort negru in cerul gurii, m-au avut. Fac tot ce imi cer oferitorii de asa mita. Nu pot sa o imping cu mana si sa zic nu, multumesc.

Negresit o sa-mi straluceasca ochii fara discernamant daca e noapte. Si suntem la tara. Si mi se aprinde in fata un foc. Si sunt luata de mana si dusa langa foc. O sa raman hipnotizata langa el. Si doar cu spaclul o sa mai pot fi luata de acolo. Cand mai e doar un jar amarat.

Daca afara nu e iarna. Si daca in fata mea este o apa de orice fel. Imi scot si arunc cat colo imediat pantofii. Imi sumetesc fusta. Si imi var picioarele acolo. Le balangan asa pana ma trage cineva afara de par.

Cand miroase a cafea intr-o casa, trebuie sa am si eu imediat o ceasca burticoasa. Nu conteaza a cui casa e. Si a cata ceasca pentru mine pe ziua de azi.

Cand da miros de primavara, trebuie sa fug sa amusinez pamantul undeva la tara. Sa vad eu cu mana mea cum explodeaza din el flori, frunze si vietati. Cireasa seamana cu Ion la chestii esentiale. Are si blestemul pamantului, si n-o lasa indiferenta nici iubirea.

Si carnea, carnea imi place. Dar sa fie tanara si fara ate si zgarciuri. Cand imi trece pe dinainte o halca macra, proaspata si aratoasa, strig dupa ea. Abia apoi imi dau peste degete. Sunt la curent cu teoria ca e mai bine sa ma multumesc cu peste si verdeata.

Dar astea sunt doar cateva tentatii care mi-au sarit acum din gura. In ultimele 18 minute. Mai am si altele, poate-mi aduc aminte. Si le insir cu grija in continuare. Voi cum stati? Ce va face sa va vindeti sufletul?

azi cireasa sfaraie de coapta

aprilie 23rd, 2009

tort

Astazi e ziua mea. Zi frumoasa ca mine. Si mi-as lua liliac. Ca sa-mi murmure el. Cat de tare-i Dorel. Da, ma tin de goange. Pentru ca astazi implinesc 33 de ani.

Si cum vad in jur. Ca asta inseamna ca o sa devin fortuit mai responsabila. Am planuit pentru restul vietii mele. O sama de lucruri potrivite cu ce asteapta societatea. De la o cireasa in sfarsit buna de coapta ce e.

Apropo, ce credeti voi ca ar trebui sa fac acum? Bungee jumping? O placinta cu dovleac? Un curs de contabilitate primara? Astept propuneri.

Cat despre ce parere am, sincer. Nu am niciuna. Nu traiesc sentimente amestecate. Nu-mi pare rau. Nu mi se pare ca imbatranesc sau ceva.

Singurul lucru care mi se pare ca s-ar potrivi ocaziei. Esta ca gaina batrana face ciorba buna. De asta sunt convinsa.

Si am spre sustinere o armata de aprige personaje. Care pot sa confirme cu placere acest fapt ravasitor. Metaforic sau nu, fac o ciorba…de dai cu caciula dupa iepuri.

In rest, am alte treburi. Decat sa ma lamentez sau sa eman panseuri pe tema coacerii mele. Uite, pe inserat ma pregatesc sa ma mananc fara discernamant. Tot ce prind si pare gustos. Dar musai tort de ciocolata de la Capsa.

Apoi salata de boeuf produsa de mama de cireasa. In care mi-am scufundat si eu labutele netalentate. Voi inghiti si branza buna in burduf ok. Asezonata cu ceapa verde care omoara orice sarut. Si masline neinjectate cu hormoni de buna-crestere.

Planuiesc, cred ca e clar, sa beau asisderea. Mi-am pregatit o perfuzie cu tot cu suport din ala de metal. Sa o pot tarai eficient dupa mine prin casa si centrul orasului. Plina ochi cu lichid portocaliu, tip campari orange.

Si mi-e pofta, vad. Si de alte lucruri primare, care or mai fi. Si s-or potrivi. Cine sa mai stie. Cui sa ii mai pese. Parca te mai uiti.

O cireasa responsabila nu planifica chiar tot. Pentru ca stie din viata ei bogata. Ca socoteala din livada nu se potriveste cu cea din targosfera.

E ziua mea. Zi frumoasa ca mine. Si uite, stau aici si sfarai. De coapta si multumita ce sunt. E ziua mea si zbor deasupra orasului de atat prea plin.