isterie culinara de pe vremuri

mai 20th, 2011

Scovergi cu sare si gogosi cu magiun scoase acum din tigaie. Cartofi vechi prajiti pai, cu maioneza si ketch-up. Cartofi noi prajiti felii rotunde, cu branza telemea de oaie rasa deasupra.

Papanasi cu smantana, dobrogeni dar si papanasi de branza, ardeleni si moldoveni. Ciocanele la ceaun, pulpe la ceaun, ficatei in tigaie cu paine peste care ai presarat sosul dement de prajeala. Oua ochiuri cu bacon inca fierbinti.

Paine cu unt pur si simplu. Paine cu unt si cu branza. Paine cu unt si cu branza si castravete. Crenvusti cu mustar, pate de ficat de gasca. Omleta cu orice sau simpla de tot. Mamaliga cu lapte cald si sare.

Ciorba de fasole, supa cu galuste galbena. Ciorba de rosii fara orez dar cu putine paste subtiri si patrunjel. Paste cu carne tocata sau paste cu branza in cratita, la cuptor.

Ghiveci de legume cu toate legumele lumii. Mancarica de vinete cu usturoi, mancarica de gutui. Plachie de peste. Stufat de miel fara pic de miel in el. Oua umplute impotriva vointei lor. Salata de vinete si ardei copti.

Ciulama de pipote si inimi cu mamaliguta calda alaturi. Ostropel de pui cu usturoi, mancare de castraveti. Carnat prajit cu piure. Mancare de limba cu masline si lamai gatite prin ea. Mancare de bame proaspete. Mancare de mazare noua cu marar si friganele alaturi si salata verde frageda.

Ciocolata de casa, din orice casa. Ciocolata umpluta cu niste capsuni. Tort de ciocolata moale si negru. Apfel strudel mit vanillen sosse. Lapte de pasare din orice pasare. Crema de zahar ars, galusti cu prune, prajitura cu visine.

Si eu in casa cu toate astea, mancand pana pleznesc si ma imprastii in lume.

sufar de placerea de a inghiti

martie 10th, 2009

lick

Sufar de o meteahna destul de comuna, deci lipsita de noblete.

Am o propensiune patologica. Care ma inrobeste precum inrobeau turcii pe moldoveni cateodata. Sau precum inrobeste uneori iubirea pe participantii prea harnici la ea.

Sufar de placerea a inghiti. Cum sa va mai explic. Traiesc ca sa inghit. Viata mea fara inghititura e ca nunta fara lautari. Pentru mine inghititura bate filmul. Cred cu tarie ca inghit, deci exist. Iar daca inghititura nu e, nimic nu e.

Mai e cazul sa va conving ca eu nu dau niciodata inghititura din mana. Pentru cea de pe gard? Si ca merg pe ideea ca cine inghite de dimineata, departe ajunge? Destul.

Cert e ca eu cu asta m-as ocupa de dimineata pana seara. Universul are pentru mine forma unei felii de tort de ciocolata de la Capsa.

Diminetile sunt pufoase ca gogosile proaspete. Cu umplutura de branza dulce si praf de zahar ca zapada neumblata. Gogaltz gogaltz aluneca sandwich-urile si omleta pe gatul hulpavei cirese. Cu ochii beti de atata inghitit.

Ati vazut probabil ca pranzurile sunt cu cer alburiu. Asta pentru ca el e facut din ciorbe drese cu smantana. Si nori cu forma de galuste pufoase din supa galbena de gaina matura si inteleapta.

Si siestele sunt ambalate in mousse-uri de ciocolata fine ca matasea. Pe care curge molcom rau de fructe de padure. Inca 3 portii, va rog. Si o singura lingurita. Pentru mine.

Prin cerneala serii inoata pestisori cu solzi aurii. Care indeplinesc absolut toate dorintele pe care o cireasa ar putea sa le nutreasca. Muah, isi linge cireasa buzele-i.

Intre mese nu stau. Sunt condamnata sa inghit ce se nimereste. Parca te mai uiti.

Inchid ochii cand imi lipesc gura de marginea paharului cu lapte. Cum incep sa crontan la un mar verde, se scriu pe lume simfonii. O tableta de ciocolata alba da sens unei dupa-amiezi anodine.

Buna seara. Ma cheama another cherry. Si sufar de dorinta de a inghiti fara discernamant. Din cauza asta nu mi-am pierdut slujba. Si inca n-am facut pe nimeni apropiat sa sufere. Hi, another cherry. Stim prin ce treci. Iti suntem alaturi.

Sunt another cherry si am verificat. Doar cat mai multe inghitituri a day/Tin pe doctor de mine away.