cireasa si sutienele

martie 8th, 2011

Cine are sani zdraveni, stie exact despre ce e vorba. Un sutien bun se gaseste dupa ce transpiri binisor si scoti din buzunar sume absurde.

Odata luat acasa, cireasa ii face un altar la care se inchina in fiecare zi, multumindu-i ca exista. Ofrandele oferite sunt, bineinteles, insusi sanii. Cuibariti in formele potrivite, ei sunt fericiti. Ce frumoasa este viata cand ai pe tine un sutien cumsecade. Si ce pacat ca el traieste mai putin decat femeia. Il vezi cum se usuca pe picioare. Plangi cand moare. Plangi ca dupa un prieten sfios dar necesar, chiar daca neinsufletit.

Daca ar sti trecatorul de rand cate probleme apar in gasirea unui sutien de isprava. Daca ar sti cititorul fara sani mari cate sutiene din zeci de rafturi se prefac a fi niste osteni de nadejde ai ciresei si, cand sunt luate acasa, se transforma in dusmani feroce. Cautarea unui sutien bun a inceput pentru cireasa acum probabil 20 de ani. Este o cursa infernala, ce nu se va sfarsi niciodata.

Pe lumea asta trebuie sa traiasca toti. Chiar si un sutien nemernic. Asa ca el se preface, cand cireasa il incearca la magazin, ca e in regula. Mimeaza la repezeala faptul ca stie sa tina sanii de cireasa in consola, ca pe doua cuiburi de pret. Cireasa, o credula, il ia acasa si il incalzeste la san. Insa sarpele astfel rezultat isi da repede arama pe san.

Din sfetnic de nadejde, noul sutien decade in impostor. Este pus pe fundul unui sertar uitat. Inca o suma bunicica aruncata la gunoi. Cireasa a trecut prin prea multe relatii de ura cu sutiene ca sa mai poata fi pacalita usor. Si cu toate astea, se intampla oh, asa de des. Chiar acum exista in palmares cateva sutiene care isi fac de cap cu sanii de cireasa in mod absurd. Ii preseaza la jumate, ii indeasa de nu se mai vad, ii redirectioneaza in parti.

Cine ar trage cu ochiul in cabina de proba a ciresei cand ea isi cumpara un sutien ar vedea un spectacol pentru care merita sa iei bilet. Cireasa pune sutienul propus si apoi sare ca muscata de sarpe. Se zbantuie de-a dreapta si de-a stanga. Se da de-a dura si de 63 de ori peste cap. Dezlantuie furtuni, sufla din nari incendii, aduce ploaie in suvoaie si simulari de cutremure peste sutien. Toate astea ca sa se asigure ca a ales ce trebuie.

Adus acasa, noul sutien este asezat alaturi de veterani. Un sutien bun nu se arunca pana nu moare de moarte buna. Un sutien bun ramane activ in garderoba chiar daca este mai ponosit. In fisa postului de sutien conteaza enorm experienta. El stie sa nu turteasca sanii, sa ii avante potrivit, sa ii traga doar nitel in sus, sa le lase totusi forma naturala, sa nu cenzureze total sfarcurile, sa nu piste.

Un sutien bun nu se poate da deoparte. El trebuie incurajat, sprijinit, gadilat la orgoliu pana isi da obstescul sfarsit. Cine are sani stie. Cine nu, nu.