abia m-am intors din croatia. acum 3 luni.
tehnic vorbind, e o contradictie in termeni. dar emotional vorbind, abia acum mi-a venit sa zic despre asta. asa ca uite, azi m-am intors teafara. pentru ca despre vacanta asta, in mod bizar, n-am zis niciodata nimic. doar ca plec.
ei bine, era timpul sa ma si intorc. nu? ca sa se inchida cercul.
vara mea de cireasa vaporoasa oricum a fost cam ciudata. am avut numai vacante incepute, continuate si terminate cu stangul. fara de Sufletul Meu Pereche Estival. hai sa-l numim SMPE. pentru ca o sa mai vorbim de el un pic, mai jos.
singura pentru ca, ce vreti, biletele erau cumparate inaintea timpului. inainte sa stiu ca iubirea o sa ia un par si o sa-mi crape teasta de cireasa in doua. si apoi in douazecisinoua. si apoi in douamiicincisutedouazecisinouavirgulanoua.
plecata fiind in bejanie. ba mi-a fost dor de el si gura nu-mi mai tacea. iarba nu-mi mai placea. ba m-am ingrasat. ba mi-am rupt mana. ce sa mai, tot felul de mizerii estivale 2008.
e important ca si lui, lui SMPE, i-a fost tare greu. abia a reusit sa gaseasca alinare cat am lipsit. in metropola asta in care trebuie sa fii puternic sa rezisti. dar cred in el. SMPE asta, mai ales, dintre toti SP, a fost un castigator. asta mi-a placut la el.
ma rog. in ultima faza. am stat o luna cu mana infasurata in piatra. si am plecat asa in croatia, in cuplu de data asta. phiiiiii, in sfarsit. poate o sa mananca si gura de cireasa. o vacanta cum trebuie. ca restul taaaare prost au iesit.
plec deci ciunga, asa, spre croatia. pe drum ma apuca o raceala. o sa ziceti si ce. asa am zis si eu. dar m-am pripit. am facut febra 40 si a inceput sa doara carnea pe mine. de frisoane si febra. sub un soare dogoritor.
si acum, dupa preludiul asta. cand v-ati plimbat cu mine prin vara mea spookie, am ajuns. suntem in sfarsit in croatia. dulci ostateci pe o barca cat o sufragerie mai mare. navigand sprintar printre cochete si simpatice insule croate. e vara si soare si foarte cald.
cireasa ciunga zace pe fundul barcii. in micul sarcofag numit dormitor. un fel de cavou, asa. si tremura ca o frunza din cauza febrei. faptul ca barca se hatzane sus-jos-stanga-dreapta nu ajuta.
in jur, lumea ne simtem bine. doar SMPE nitzel incurcat. ca are cu el o femeie mica. care pe langa ca e ciunga. se comporta si ca si cum are febra tifoida. intr-un decor superb. in care nimic n-ar trebui sa mearga prea rau.
bine, el e deja putin labil. din cauza ca a fost lasat singur in jungla asta. in celelalte mini vacante ale mele. ok. lumea se zbenguie. sare in apa, se stropeste, rade. se baga la fund dupa pesti.
cireasa ciunga se uita cu jind. dar ramane pe punte, cu labutza franta. pe care o mai linge din cand in cand, pe furis. siroaie de transpiratie ii curg pe trupul de cireasa amara.
in zilele mai bune. cand ne amintim sa fim toleranti cu cei mai slabi ca noi. cireasa e coborata la apa de o suma de barbati. ca o paralitica, sa nu se ude la ghips.
ea este asezata pe o saltea pneumatica. si priponita ca un calutz zbanghiu dar olog. cu iscusit nod marinaresc facut de SMPE. nici nu stiti ce noduri tulburatoare facea SMPE.
cand cireasa e la apa exista doua situatii. ori salteaua sta in soare. si atunci cireasa sfaraie ca o placinta la cuptor. si cate un om mai milos arunca apa pe ea. sa nu se savarseasca. si sa treaca in lumea cireselor celor drepte.
ori salteaua priponita. se da de la curenti pe dupa barca. si atunci umbra croata vine pe cireasa. si ea se zgribuleste cu pielea gaina. si tremura. dar ciunga fiind, nu are cum sa schimbe nimic din toate astea. cand nu mai poate, bate din picior in apa sa fie scoasa. pentru ca nu e autonoma.
barca merge far contenire. cireasa are timp de introspectie. in jur e numai apa sau spritz. dupa caz. cireasa iese din accesul de febra mare. si incepe sa traiasca intr-un decor de vis. mai putin beteaga fizic.
ea citeste. face poze in jur. se uita la apa. se uita la spritz. SMPE trage mereu de niste franghii. sau intoarce de roata aia cu care se conduc barci. si tot asa timp de 7 zile. mai mancam pesti. mai bem ceva.
situatia se cam tensioneaza intre cireasa si SMPE. si asta pe o barca numita rhapsody sau symphony. nu mai stiu exact. oricum ar fi, tot hilar. pe fundalul unui decor de vis.
suntem inapoi din croatia. cireasa e cu mintile facute funda de atata serenitate fortata, la soare. si cand pune piciorul in casa ei. explodeaza de bucurie ca s-a sfarsit odata vacanta asta. mai grea de gatul ei. decat un bolovan de mercur.
trec niste zile. iubirea se sfarseste fulgerator. cireasa da sa moara. uite-o dada, acolo. e pe jos. si da spasmodic dintr-un picior. are si ceva spume la gura. dar termina draga, ca dam in penibil.
SMPE e nitzel incurcat. de femeia asta mica si mereu bolnava. sau plecata undeva. care acum mai e si major nemultumita sentimental.
cireasa sufera ca un caine. si tot asa timp de 3 luni. dar astazi. astazi mi-a trecut. asa ca am zis sa va anunt si pe voi. m-am intors din croatia. unde a fost nasol rau de tot. dar nu va faceti griji. sunt bine.
