in direct din dormitorul groazei

octombrie 7th, 2010

Ale vietii valuri m-au adus deunazi in dormitorul meu conjugal. Un spatiu intr-o zona semicentrala din metropola, unde cireasa a consumat multe lacrimi dar nu neaparat de iubire.

Am urcat cu pasi sovaielnici scara nesigura catre dormitorul in care am petrecut 4 ani mari si lati din casnicia mea cu noduri si tuse si jughiuri. Am intredeschis usa cu grija si acolo era (trad. engl.: there it was). Sifonierul in care mi-am tinut lenjeria de culoare gri si pulovarasele de femeie maritata. Hainute nenumarate dar fara sare sau macar putin piper. Hainutele, ca-n viata.

Uite fereastra pe care o deschideam neincetat cu speranta albastra ca o sa vad prin ea ceva ce o sa ma izbaveasca. Uite fereastra pe care o inchideam la loc in timp ce imi tineam colturile gurii in jos, pentru ca nu gasisem nimic. Podeaua scartaie ca si atunci. Culoarea peretilor este aceeasi. Galben lamaie adormit cu nitel alb. Cireasa a ales-o, cireasa s-a bucurat de ea o vreme.

Dar astea sunt detalii lipsite de urgenta. Uite patul. Uite patul. Uite patul in care am dormit somn greu, de melasa. Somn prea linistit atatea nopti frumoase date de la Dumnezeu. Uite patul in care plangeam duminica de groaza ca trece totul pe langa mine ca si cum nici n-ar exista. Uite patul in care inginerul fara inima se odihnea in pace. E ciudat pentru cireasa sa se holbeze la un trecut asa de bine pastrat.

Dormitorul groazei e ca o camera de muzeu al ororilor matrimoniale. Mobila aceeasi, culoarea peretilor aceeasi. Si baia unde se mai consumau fapte sporadice de dragoste casnica e aceeasi. N-a uitat cireasa nimic. Ea trebuie sa ramana lucida despre ce a fost ca sa poata cladi ceva diferit in livada. Asa cum istoria roaga oamenii preocupati de consumism sa nu uite comunismul, ca sa nu cada iarasi intr-insul, cu nebagare de seama.

Dormitorul groazei este acum o camera de oaspeti. Nu doare nimeni somn regulat in el. El nu mai adaposteste mirari existentiale ale femeii minione si sforaieli cosmice de barbat cu gabarit spre marit. Am clipit repede peste privelistea asta asa de statuta in timp si am iesit tiptil. Sa nu trezim carecumva ielele care guvernau viata acestui lacas. Sa le lasam acolo, sa nu le dam noua adresa.

A relatat cireasa din dormitorul groazei. O mansarda intre doua varsta dintr-o zona semicentrala a metropolei. Unde cireasa si-a consumat ani buni in van. Dar pentru care i-au fost oferiti in schimb, drept compensatie, alti ani. Si mai multi si mai minunati.

cand vorbesc de fosti, se suna din goarna adunarea

septembrie 29th, 2009

ex

Mi se intampla sa mai stau asa in bucatarie si sa trebaluiesc ceva marunt.

Mai dau cu laveta pe blatul ca scos din inalbitor. Mai spal niste prune vinetii sub jet puternic de apa. Mai pun ceainicul turcesc si aburind la fiert. Sunt o femeie simplista intr-o viata de-a pururi complicata.

Si daca apuc vreodata sa vorbesc despre cate un ecs sau doi. Lucrurile nu raman niciodata la fel. Respectivul impricinat apare nonsalant in papuci in bucatarie, scarpinandu-se la coaste. Si se comporta ca si cum e la el acasa.

Unul cotrobaie prin frigider dupa niste branza cu masline. Placerea lui. Altul da volumul mai tare dupa vreo piesa care-i place. Si incepe s-o ingane fals impreuna cu radio-ul. Tanananaaaa-nanananaaaa.

Cineva ma lasa masca in timp ce face oua ochiuri. Si presara tacticos cate o boaba de piper, ca la restaurant. Altcineva ma intreaba daca am apa la rece. Si de ce am ales marca asta naspa de bere.

Din senin mi se zice ca e prea cald si mi se inchide centrala. In timp ce un domn cu fixatii si statura ascetica strange costipat firmiturile de pe masa. Tot el lesina cu zgomot zdranc! cand vede ceva vase murdare in chiuveta.

Bucataria se imbiba de miros bun dar otravit. Si tocmai atunci unul se gaseste sa aprinda lumina de sus, pe care eu nu pot sa o sufar. Oricum, as desfiinta toate luminile de sus. Imi plac numai cele care vin de jos sau de la mijloc.

Si pas de ii mai scoate de acolo. Reusesc sa-i dau pe usa afara, cu ghionti in coaste, doar mult dupa ce discutia moare. Mai ramane prin casa cate un papuc, pe care il ard dupa tenebroasa intamplare.

Cel mai ciudat e cand ma apuc sa vorbesc despre asa subiect in pat. Ecsii se teleporteaza ca in stargate. Si ma trezesc cu ei inghesuiti intre cearceafuri. Daca gresesc si vorbesc despre mai multi odata. Nu mai ai loc sa arunci un ac.

Unul sforaie de da sa moara la fiecare demers de inspirare. Altul imi trage toata patura si doarme de-a curmezisul. Genul egoist adorabil. Incat nu mai pot sa stau in nicio pozitie decenta.

Exista mereu unul care citeste si mananca savant un mar. Pe care il clefane de-mi vine sa-mi astup urechile. Si care se lupta pentru o bucatica de pat mai buna cu cel care da drumul la televizorul mic. Care apare si el ca prin farmec. Desi eu nu mai tin asa ceva de multa vreme.

Ecsii cu care ma trezesc colega de pat din greseala se rasucesc de pe-o muchie de corp pe alta, stresati. Vorbesc in somn, transpira de raceala, au insomnii sau ii doare nu mai stiu pe unde.

Gandurile din capul lor se incurca intre ele. Sforaitul se face una cu oftatul si cu plescaitul. Si impreuna se urca in vartej spre cer, dirijand avioane.

Noroc ca am un somn bun si nu ma rapune nimic din toate astea. Si noroc ca vine dimineata si totul se destrama ca aburul de la ceainicul meu. Dar am vorbit deunazi despre niste ecsi. Si s-au infiintat claie peste gramada in alcov. De nu se mai intelegea om cu persoana.

dragostea si sforaitul

octombrie 20th, 2008

080320_Snoring_vl-vertical

senzatia cand stai in pat noaptea. imbratisat cu persoana iubita. e asa de buna. incat ti se pare ca cine porneste razboaie pe lume. in loc sa faca asta. e un bou.

chiar am descoperit. dormind cu cel mai iubit dintre pamanteni. acum ceva vreme. ca adormeam numai cu nasul lipit de spatele lui. tinand-l in brate.

pe unde mai respiram eu, atunci? nu stiu. dar era perfect. cu cele 2 nari de cireasa lipite fest pe pielea pamanteanului. inseamna ca nimic nu mai poate sa mearga prost. deci putem sa dormim.

oare cine doarme acum cu el. stie sa-si lipeasca nasul la fel? a descoperit gaselnita? dar sa lasam pamanteanul. si spatele lui magic. care desi din materie dura. se poate respira prin el.

vreau sa vorbesc despre persoane cu care dorm. sau vreau sa fac asta. si ma pun in pat entuziasta. ca de-aia ma pun in pat. si mos ene il ia pe el in brate primul. il ia si il strange. iubitul meu lesina dulce. dar e normal.

intai pufaie usor. ma uit la el. si zambesc. pot si vreau sa imi acordez inima la respiratia lui. ma linisteste. ii trag paturica mai bine. sa nu cumva sa-i fie frig. si asta sa-i afecteze respiratia. si respiratia lui afectata. sa-mi afecteze mie inima acordata dupa ea.

si ma cuibaresc. pe langa el. dar nu adorm imediat. mi-e bine. ma gandesc la fluturi. la raze de luna. la copaci prin care trece soare. si la nori care merg repede. si atunci el incepe. sa sforaie. intai ca un avertisment. deja totusi putin prea tare. dar inca nealarmant.

ma intorc si ma uit la el. cum poate faptura cu care mi-am zis cuvinte frumoase. sa fie atat de dezagreabila. sa elimine zgomot care imbie la razboi?

acum am probleme. mi-e greu sa ma las eu cuprinsa in bratele lui mos ene. dar nu e tot. el deja nu mai sforaie. horcaie. mi-e frica ca moare. dar nu frica este primordiala. sa moara, daca asa ii e scris.

mie mi-e ca iubirea se subtiaza. ca laptele indoit cu apa. vandut pe post de lapte.

ma misc usor. miscandu-l si pe el. ca poate ii trece. si merge. 5.8 secunde. apoi din gura si din nas. ii ies fantasme cu zgomot asurzitor. fluturi parosi. de culoarea apei ce curge prin canale subterane.

ma intorc si ma uit. el cred ca arata la fel. pentru un ochi strain. dar eu vad cum i-au crescut coarne. si coada. trasaturile i-au imbatranit. carnea e neprimitoare. il urasc. pe barbatul asta sforaitor.

il lovesc in coaste. se apara moale. se intoarce. tace. il iubesc un pic de tot. dar e totusi un inceput. insa el incepe si horcaie ca un muribund. din nou.

mintea mea e goala de dragoste. nu vad decat o carcasa. buna de dus la macelarie. de transat. si de asezat pe un raft. la un pret special. doar e carcasa iubitului meu. n-o vindeti pe nimica toata. va rog. mi-a oferit clipe frumoase.

orice fel de afectiune speciala am. pentru cineva. in momentul in care impart un dormitor. si el sforaie. dragostea zboara cu aripi negre. si croncanit de corb batran. care anunta iarna. in noapte.

sentimentul bun. se schimba dramatic in ceva cu mutra hada. si intentii de omucid. dimineata il iubesc din nou. dar cu cearcane. si cand seara se coboara lin. ma gandesc. daca sa ii indes preventiv. 2 pufi mici de vata cu formol in nari. ca sa fiu sigura.

sau sa ma mut din oras. pe parcursul noptii. sa fiu navetista. el sa nici nu stie.

dragostea trece prin stomac. dar si prin urechile de cireasa. noaptea pe la 3.