cireasa si serul adevarului

octombrie 26th, 2010

Ma bantuie o stare noua, ca o razvratire a carnii si mintii mele de cireasa cu pielita subtire si decolteu generos.

Ma bantuie si cand dorm si cand stau treaza si cand ma scald dulce intre cele doua. Ani de zile m-am straduit  sa mint frumos, usor ca o aripa de fluture si mai ales diplomatic. Am si fost mult ajutata de scoala ce facui si anturajul in care lucrai cu spor si rezultate notabile. Un specialist de PR eficient devine un mic cameleon frumos nevoie mare. Toata lumea vrea sa puna mana pe asa lapte si miere. Ce daca se sparge ca o bula de sapun fa la prima mangaiere.

Acum insa ma loveste direct peste frunte reversul medaliei. Patesc pedeapsa pentru ca am mintit profesionist ani de zile. Acum imi vine sa spun toate adevarurile lumii fara de perdea si plina de clabuci la gura. Abia ma abtin si gura mi-e mereu plina de lucruri incomode care se roaga sa iasa la iveala. Cireaso, lasa-ne sa vedem lumina zilei.

Trebuie sa dorm. Iti miros picioarele. Nu mi-e dor de tine. Gatesti rau, sa o lasam balta. Ma plictisesti. Ai gresit rau aici. Asta nu are cum sa mearga, e gandit cu fundul. Uita-ma. Ce film rau ai ales. Nu am avut orgasm. Am nevoie sa merg singura acum. Vreau sa fac revelionul cu x. Ma vad cu altcineva. Ai ticuri gramada si nu-mi plac ticurile. Ma exasperezi cu figura asta. Arati obosita azi. Esti prea consumist si te dispretuiesc.

Si iar.

Sunt doua clase peste. Esti penibil. Ce tunsoare care nu te aranjeaza. N-ai nicio sansa. Tocmai m-ai jignit. Cum poti sa-mi propui asa ceva, intereseaza-te inainte. Taci tu sa zic eu. Ma faci sa rad. Nu ma interseaza. Proportia intre cap si corp e gresita. De multa vreme n-am mai intalnit pe cineva asa primar. N-ai pic de umor. Nu am timp sa ma vad cu tine. Ai matreata.

O fi sfarsitul lumii mele, asa cum o stiu. Daca cireasa incepe sa mearga prin viata impartind ciucuri de adevaruri acolo unde inainte doar zambea se se intorcea pe calcaie, poate ca totul se preface. Cine sa reziste unui asemenea tratament si de ce. Ma abtin cat pot si imi dau mici palme peste gura in mod metaforic.

Dar ma simt injectata cu serul adevarului si mi-e ca digurile n-o sa mai reziste mult. Si ca, dand drumul la gura, dezlantui un noian de vorbe ingrozitoare. Cine o sa ramana pe langa mine, cine. Ce mai experiment.