povestea bulgareasca

mai 2nd, 2011


M-am dus la Veliko Tarnovo sa achizitionez branza vrajita.

M-am dus si sa ma umplu de liniste picurata in picuri mici, de argint topit. Sa mangai pisici lenese, cu pui in burta. Sa stau pe iarba in curtea cetatii in care m-as fi bucurat sa ma mut. Sa ascult muzica live intr-un loc cu energie promitatoare.

Dar m-am dus la Veliko Tarnovo si ca sa ma indragostesc putin. Eram in clubul unde se asculta cea mai buna muzica rock live. Barmanita ne-a pus la o masa cu niste rockeri bulgari. Veseli din fire si unii si altii, ne-am strans mainile si am schimbat ceva cuvinte dulci.

Mi-a placut din prima baiatul cu parul negru si cret si lung, tuns ca un canis al unei pitipoance. Si prietenul lui cu cioc si ochelari era simpatic dar canisul facea toti banii. Ochi negri, migdalati, ten smead, stralucire mica in ochi. Asemanare la fata cu Cher, look general de basist din Queen.

Toata seara ocheade cu praf de minune. Zambete furisate si declaratii tacute, pe dupa piersic. Mi-o fi zis cum il cheama dar cine sa inteleaga vorbele bulgaresti imbacsite de dulceata de trandafiri. Trece o zi, trec doua, trec noua. Eu ma mai gandesc fugar la bulgar.

Ma imprietenesc pe facebook cu clubul unde am impartit o seara. Dar ca un facut, acesta are 1700 de prieteni. Incep eu cuminte sa frunzaresc profile dar mi-e greu sa gestionez o asemenea lista. Unii au la avatar o pisica, altii doua pisici, altii o masina, altii un picior, altii o masca, altii nimic.

Cauta bulgarul in carul cu fan. Si atunci imi iau inima in dinti si fac ceva complet penibil si teribil de obisnuit pentru o cireasa. Scriu micul textulet dupa cum urmeaza. Draga clubule, a fost cireasa pe la tine acum cateva zile si s-a aproape imprietenit cu un rocker cu parul lung si negru si cret si alt rocker cu ochelari si cioc. Ei canta-vor in curand la tine acolo, live. Fii bun clubule si spune-mi numele lor, caci vreu sa-i adaug la prieteni. Cu drag, cireasa.

Sta cireasa si astepta o zi, doua. Clubul nimic, tacea chitic. Cireasa tremura de penibilul in care singura se pusese. Si totusi in seara concertului, clubul zice. Din partea rockerului cu parul lung si negru, mesajul este sa vii incoace, ca incep sa cante in trei ore. Si asta desi eu ma prefacusem ca sunt dezinteresat interesata de ambele personaje. Iuhu.

Imi vine sa las ciorba clocotinda pe foc. Sa pun o tablita cu inventar pentru prietenii multi si veniti chiar si din tari straine pe care ii am invitati la masa. Si sa fug in tromba peste granita, sa prind cantarea. In loc de asta insa, ma multumesc cu faptul ca da, mica afectiune imi este impartasita.

Mananc cu pofta si adorm seara in miros de petale de trandafir, cu gandul la branza si balade rock.

in confuzie sau calare pe destin?

august 17th, 2009

editors copy

Duminica seara cireasa s-a prezentat la concert Editors. Trupa isi acorda deja instrumentele generatoare de extaz. Solistul Tom terminase de calcat camasa. Si se apucase acum sa-si suflece cu grija jeansii ca sa fie cat de cool poate el sa fie.

Dar cireasa inca mai avea treaba. Cotrobaia curioasa prin nisipul de pe malul marii. Mereu gaseste ea acolo combinatii noi de scoici si melcisori. Se folosea pentru asta de degetele de la picioare. Cele ornate cu unghii rosii din belsug.

Degetele despre care cineva i-a zis odata, nu spun cine, persoana aproape importanta. Ca sunt perfecte si seamana leit cu degetele de pe covorasele de prin baile vietii. Cele desenate pe post de benchmark (adica asa ar trebui sa arate degetele de la picioarele voastre, oameni!) de catre companiile care produc asemenea covorase.

Si se mai ferea inca cireasa de stropii rebeli care insistau sa i se incurce in cosite. Duminica au fost niste valuri…Cum sa pleci in pripa?

Ca sa ajunga la timp, cireasa a condus ca o zeita a covrigului ce este. A dat tot ce poate din ea. A ales rute alternative, a taiat fata, a calcat-o pana la podea. A fornait din narile largite. A spus vorbe de ocara, a facut semne porcoase.

A cantat in final canticele de leagan. Ca sa-i adoarma pe ceilalti patru aprigi pasageri. Si sa poata conduce in voie, fara sa-si capete bete in roate. N-avea timp pentru strigaturi. Dar las-o cireaso, mai moale. Ce naiba. Si imbatati de canticel, colegii de drum dormeau precum pruncii la sanul universal.

A ajuns cand ziua se ingana cu noaptea. S-a prabusit in locul tinut in primul rand de catre fratele ei fake. Si a asteptat cantarea cantarilor. Gandindu-se daca sa riste sa treaca de paza si sa il linga pe Tom. Sau sa stea la propriu in banca ei.

Muzica a inceput. Sfinte Sisoe, ce concert bun. Si deodata a lovit-o. Pe cand Tom se contorsiona pe scena si sarea precum un calut nebun. Si-a dat seama ca pe cartea ei de vizita scrie editor. Va jur ca asta scrie. I-am aratat si mamei de cireasa.

Pai si daca eu sunt editor si nu e doar o gluma proasta. Si ei sunt Editors, fara doar si fara poate. Atunci eu, eu ce caut aici azi, la birou? De ce nu cutreier lumea impreuna cu trupa?

De ce nu sunt responsabila sa pun cate o saltea mica de protectie sub fiecare schema rock mortala a lui Tom? Sau de ce nu cant, incetisor macar, in fundal? Ca tot stiu toate piesele. Bine totusi ca stiu acum unde mi-e locul.

Dar astazi mi-e foarte greu sa mai muncesc. Ma uit la dana cum sta in fata mea. Si ma gandesc ca ii fac o mare favoare. Eu apartin unei trupe rock de mare succes. Si in loc sa stau cu ei la repetitii si mai stiu eu ce, eu scriu la hotcity.ro.

Ca sa fiu sincera, nici nu stiu cu ce sa incep. De unde sa ma apuc sa ma implic trup si suflet si mai ales trup, sa pun osul. Si ce pregatiri sa fac in graba ca sa imi urmez colegii editori. Stiti, editorii e bine sa stea uniti. Altfel nu faci mare branza in meseria asta.

E drept ca nu stiu care mi-ar fi salariul in trupa. N-am apucat sa discut. Degeaba am ridicat si agitat catre Tom si toti ceilalti fartati mainile mele mici, intr-o ruga rock.

Mi-au facut marunt din ochi, cu subinteles. Ceva gen cireaso, nu e momentul si nici locul. Lasa, ca stam noi pe indelete de vorba. Dar na, n-am nimic sigur. Si facturile vin lunar, bata-le vina.

Si nu am cum sa plec doar ca groupie acum. Imi trebuie cascaval. Doamne, ce imi mai plac starurile rock. Si valurile lucitoare ale marii intr-o duminica de august. Oare ce salariu sa cer? Si ce job description sa negociez?

Dar An end has a start.

fruta carnivora

mai 29th, 2009

bun

Iar a fost cireasa la tae bo, o sesiune bo-gata in senzatii.

18 femei stau fata in fata cu antrenorul porno. Cum, nu va aduceti aminte? Este antrenorul cu ochi inocenti de bo-vina, care etaleaza muschi si vene care explodeaza prin locurile cheie.

Astazi are pantaloni scurti si albi, ce abia reusesc sa-i acopere cei doi munti ai lui Marte. Poarta maiou alb cu o inimioara rosie, care un mod surprinzator a nimerit chiar pe locul unde ii bate lui, credem noi, inimioara cea reala, mustind de sange proapat.

Poarta parul moale (cred) si negru (vad) si gene lungi peste ochii bo-lnavicios de frumosi, dar vai, asa de lipsiti de fantasmele numite idei. Dar parca te mai uiti?

Poarta o cicatrice adanca pe un umar, de la muscatura unei femei, imi inchipui. Altfel umarul lui nu ar avea vreun sens. Si un semn mare de la vaccin, pe brandul drept. L-o fi durut, cand era mic? Bietul copil…Ni se strange la toate inima de mila.

Toate femeile, inafara de o doamna mai batrana, au cate ceva rosu pe ele. Coincidenta, bat-o vina. Eu sunt in verde, poate cireasa destul de necoapta si nepregatita pentru vanarea unei asemenea trufandale.

Pornoantrenorul e zglobiu ca un calut, sare si smuceste de bucurie pe muzica de club modest, care scoate antrenul din dansul. Se pune in fata batalionului cu arma senzualitatii la picior si executa cateva miscari de-a mai mare dragul.

Intai face ca solistul din ACDC. Isi ridica adica un picior dezvelit si il tine pe post de ghitara si canta la el, in timp ce si sare ca un ied mereu in fata. Sunt sigura ca nu stie unde a vazut figura asta. Imi ard mana ca rock-ul nu e pasiunea lui fireasca.

Apoi se opreste putin descumpanit ca nu stie cu ce sa prelungeasca smecheria asta cu piciorul. Parca nici sa se opreasca de tot nu-i vine, vrea sa ne motiveze sa ne contorsionam eficient in continuare.

Dar se lumineaza repede la fata lui fara vreun rid si incepe sa dea din bazin in miscari ritmice de du-te vino, preluate din bam-bo-o si adaptate la tae-bo. Sala e in delir. Ce bo-boc, manca-l-ar sala.

Cireasa pretinde in mod normal ca ei ii trebuie nu stiu ce conversatie, ca sa ii placa un barbat. Dar pusa fata in fata cu asa produs armonios, fara betesuguri fizice, cireasa da cu a sa caciula de pamant si recunoaste. Da. Este o fruta carnivora.

craciun meu suna punk rock rock rock

decembrie 25th, 2008

dsmSanta copy

Tocmai acum, cand toti suntem ocupati nevoie mare, cu tot felul de fleacuri. Am primit o leapsa de la Tomata cu scufita, aflata la atatea orea distanta. Sufland greu de la carnale si sarmatzi. M-am repezit s-o onorez.

Sa spun adica ce colinde ascult eu de Craciun. Si ce se aude prin livada plina acum de globuri, funde, lumanari, pachete lucioase si sclipicioase. Si munti de mancare muc si sfarc.

Uite cu ce ma delectez eu de Craciun. Asta pe langa corul Madrigal, pe care il ascult de o saptamana incheiata, in bucla.

1. The Killer>Don’t Shoot Me Santa

2. Keane>White Christmas

3. Cyndi Lauper & The Hives>A Christmas Duel

4. The Pogues & katie Melua>Fairytale of New York, unde sunt in asentimentul lui tudor sarb, de unde vad ca a pornit si leapsa asta.

5. The Wombats>Is This Christmas?

6. The Ramones>Merry Christmas Baby

7. U2>I Believe in Father Christmas

8. Puppini Sisters>Jingle Bells

Sorry ca n-am putut oferi ceva mai dulce de-atat. Dar de la mine Craciunul se vede destul de punk rock rock rock. Ci si muzica, ca restul e 100% traditional. Ca si mare parte din restul vietii, de altfel.

Mai ziceti muzica potrivita pentru acum, daca stiti.

ficatul meu e tras la fatza

octombrie 12th, 2008

liver_splash4

in weekend-ul asta mi-am subjugat ficatul. acum e in genunchi.

i-am dat sa asculte rock dat la maxim. rock live. inchis intr-un subsol. in care l-am pus sa inhaleze si fum de tigara. ca bonus, l-am pus sa inghita campari orange. cativa litri.

si cand se vaita mai tare ca nu mai poate, ca nush ce, nu l-am lasat sa doarma. l-am tinut treaz. si apoi i-am indesat pe gat si multa mancare. pana i-au iesit ochii din cap.

si uite ca acum. luni. ficatul meu e tras la fata. are pungi sub ochi. are umerii, si ai obrajilor, dar si umerii umeri, lasati in jos. gafaie ca prostul. desi ii dau ghionti in coaste. sa lase fitzele.

nu stiu ce culoare trebuie sa aiba ficatul de cireasa. dar acum ficatul meu e negru taciune. de frustrare. si de tot ce a indurat. sta cu mainile incrucisate pe piept. si orice manual de comunicare iti spune ca asta e semn rau. ca ficatul meu e ostil.

ce nu stie el. e ca asta e doar inceputul. avem atata treaba. e toamna si nu putem sa stam cu mainile in san. bai ficatule. cine te crezi. te strang chilotii? io-te-te.

eu incerc sa-l conving cu vorba buna. ca e normal sa treaca si prin vremuri mai vitregi. si ca gata cu huzureala de peste vara.

si el ce credeti. isi infige manutzele lui de ficat in urechi. si canta tare in acelasi timp. tanananannatatatatananana. un cantec tampit. probabil invatat la gradinita de ficatzei. adica ca nu ma asculta. si ca vorbesc singura. e smecher, vezi doamne.

enervata, i-am tras un bobarnac peste nas. si o palma dupa ceafa. cand oi fi independent, de capul tau. n-ai decat sa traiesti cum vrei. pana una alta esti inchis intr-o cireasa. si te rog sa o deservesti cum poti mai bine.

ajunsi aici cu ostilitatile, s-a intors cu spatele la mine. si a plecat trantind usa. ca sa i-o platesc, am comandat snitel cu cartofi prajiti. si papanasi cu smantana. prajeala multa. ia sa vad, duci?

ficatul meu e tras la fata. dar ce nu-l omoara il intareste. ficatule, avem treaba. si sa taci din gura cand vorbesc cu tine.