la multi ani, mimule!

noiembrie 12th, 2009

mima

Astazi este, cine-ar fi crezut, ziua internationala a mimului. Lucru indicat mie de a cherry. Care a stiut exact ca asa veste este absolut vitala pentru cireasa prietena.

Da, mimul e persoana aia care maimutareste in mod artistic fapte din viata reala catre un anumit public. Iar publicul care este beneficiarul manifestarii trebuie sa recunoasca usor despre ce e vorba.

Asta e o minge-n soba, pe care cineva a scris cu pix verde “la mai mare”. Asta e o vaca pe sarma care danseaza foxtrot in timp ce niste pasarele se uita la ea crucis. Asta e un pahar cu lapte care a fost incalzit de o femeie care tocmai s-a spalat pe cap.

Si pentru ca e si de datoria noastra sa-l sarbatorim cumva pe mim, m-am tot gandit cum putem participa mai bine la ziua asta ce-i este dedicata. Cum altfel, daca nu prin mima.

Primul lucru pe care-l putem mima, inca de la ore mici, este somnul. Publicul este in cazul asta universul intreg. Si el trebuie musai convins ca noi inca suntem in imparatia lui Mos Ene. Sa fim atenti, ca mimi responsabili, sa nu strangem prea tare din pleoape, precum copiii mici care vor sa te convinga ca ei dorm. Altfel suntem desconspirati si universul incepe sa ne dea tot felul de lucruri de facut.

Apoi altceva ce putem sa mimam cu succes este munca. Mergem acolo si gasim un public care abia ne-asteapta. Colegi, sefi, alte fapturi. Ei, e important ca noi sa nu muncim. Dar sa ne prefacem bine, ca asa face mimul. Deci publicul nostru trebuie sa creada ca noi rupem de treaba.

Dar alt joc dulce prin care putem celebra este sa mimam ca ascultam ce ne zic altii. Pe fata noastra trebuie sa fie intiparita o expresie de mirare. Cu ochii mariti si sprancenele ridicate. In timpul asta, noi o sa ne gandim la lanuri de grau, ovulatie, ski si cadouri de Craciun reusite pentru cei dragi.

O reduta greu de cucerit dar cu multe satisfactii pentru un mim bun este simularea bucuriei. Ca este vorba despre entuziasmul mimat de a ne intalni cu cineva, situatie in care ajuta mult daca ne aruncam bratele in laturi si scoatem icnete pozitive. Sau ca ni se face un cadou si mimam placerea de a fi primit exact ce voiam cand de fapt se intampla taman pe dos, asta nici nu mai conteaza.

Putem inchide sarbatoarea cu cel mai hulit mod (de catre unii) si cel mai sanatos mod (pentru altii) de a mima ceva. Deci, daca vrem sa aducem o oda cumsecade mimului universal, musai sa mimam ce putem si in dormitor. Un orgasm, cel putin unul simplu daca nu multiplu.

Dar atentie, sa nu uitam regula numarul unu in mina. Publicul nostru trebuie sa creada ca tocmai ni se intampla ceva veridic. In fiecare din situatiile de mai sus dar mai ales in ultima, ca stim ca exista suspiciosi pe tema asta.

cu masturbarea pe post de somnifer

septembrie 17th, 2009

smochina

Ca eu pledez cu inima deschisa si mana larga pentru masturbare, asta o stie deja chiar si cineva din mediul rural. Care nu are net acasa si sta cu parintii.

O sustin pe batrana dar complet nezaharisita doamna M cu toate panzele sus. Ea are metodele ei experimentate, nu ma bag. Cum necum reuseste mereu sa mi-l aduca negresit de guler pe tanarul, superficialul si zurgabiul domn O.

Salut joaca cu mine insami. Mai ales pentru placerea momentelor chinuitor de intense pe care le petrec in compania mea. O insotire care imi face mare bucurie. Cand ma plac asa cum ma plac, ma bucur oricand de nitica asemenea intimitate.

Doar eu si cu mine si cu pamantul oprit in loc. Departe de tumultul vietii cotidiene. Ce imi pot dori mai mult? E, ar mai fi cate ceva. Dar ce ma fascineaza este ca doamna M are si rol de somnifer.

Cand gandurile cu neghina refuza sa zboare ca fluturi negri din capul de cireasa. Si orice altceva paleste in fata unei insomnii ce matura totul in calea sa. Doamna M este unul dintre inamicii de temut ai ochilor mei larg deschisi.

Sigur, intai incerc si eu ca tot omul necireasa. Beau o canuta cu lapte cald. Si uit mereu sa-mi sterg mustetile cu maneca de la pijama. Ca mi-e prea somn. Le gasesc pe musteti dimineata, tot acolo. Dar in varianta lor cornoasa. Pietrificate.

Mananc ceva bun de tot din frigider. Cand am insomnie, imi ofer mici premii. Branza de capra din soiul cel nobil. Sau rahat turcesc de la prietena Nihal. Si ma uit pe cartea cu privelisti ametitoare din Italia.

Apoi incerc iar sa lipesc genele unele de altele. Pana se incurca si iese un balamuc total. Dar uneori nu razbesc doar cu-atat. Insomnia este o fiara turbata care inghite cirese. Si-apoi ragaie multumita de-asa masa imbielsugata.

Si pana la urma ma inham, ce sa fac. O chem in ajutor pe doamna M. Ea nu are nimic din rafinamentul doamnei T. Dar imi fac treaba cu ea. Stiu de la inceput ca daca e sa fac o treaba cum trebuie si nu de mantuiala, ne apuca dimineata. Oh.

Dupa modelul dau un ban dar stiu ca face. Aici treaba sta tot cam asa. Aloc un timp t dar stiu ca apoi sigur dorm.

Eu credeam ca doar eu procedez asa imoral. Atunci cand mos ene nu ma strange suficient de tare in brate incat sa lesin instant pentru 8 ore. Dar a avut un alt fruct curaj sa-mi impartaseasca din aceleasi activitati de budoar. Si m-am inveselit.

Mi-am dat seama ca pot scoate fara efort si imediat o carte. Cum sa scapi de insomnie in 3-4 pasi simpli si porcosi. Lapte cald, branza de capra plus rahat turcesc. Si 1-2 masturbari. Cate trebuie, dupa cat e de acut cazul.

Dar voi sa cumparati cartea, da? Chiar daca ati aflat astazi cum se face sa cazi pana la urma istovit in somn adanc. Ca sa ma sustineti pe mine asa. Sa mai pot inventa, fara stres financiar, si alte chestii interesante.

cireasa si (panto)mima

aprilie 24th, 2009

O

Ce ma fac. Cred ca orgasmele mele sunt nitel diferite decat cele intreprinse de alte semene. Altfel nu-mi inchipui de ce sunt intrebata cu o frecventa uluitoare. Daca am avut.

Daca zic nu, e vai si-amar. Se lasa cortina grea, de catifea visinie, intre protagonisti. E ca si cum am marturisit ca mananc nou-nascuti la micul dejun. Pentru ca imi e prea pofta. Si mi se pare absurd sa ma abtin. Doar o viata are omul.

Si daca zic ca da. Nu e deloc indeajuns. Este doar primul pas pe drumul spre stabilirea adevarului. Personajul barbat se incrunta nemilos. Ma fixeaza cu degetul aratator. Cu care ma impunge apoi si in coasta. Si incepe emisiunea forensic detectivs.

Sunt pusa sa ma jur pe mama, pe rosu, pe sanatatea mea, pe lumina ochilor din cap, pe verde stop, pe disparitia florii de colt, pe sanatatea copiilor mei nenascuti si pe pereclitarea batlanului de preerie. Ca nu am (panto)mimat.

Cireasa, daca minti. Nepotii tai nu o sa mai vada niciodata o padure de mangrove. Ce inima ai sa iti asumi asta? O responsabilitate uriasa apasa pe umerii tai mici. Uita-te in ochii mei si recunoaste. Ai avut? Da? Atunci demonstreaza.

Inca in pielea goala, sunt imbrancita in fata completului de judecata. Si obligata sa ma reprezint singura. Desi nu sunt cireasa-avocat.

Si sa conving cum oi sti eu pe stimatii jurati. Ca am vazut artificii si stele verzi de atata placere. Ce mi-a fost daruita de catre reclamantul din patul inca moale si cald. Da, domnul acela care este imbracat, ca si mine, tot in pielea goala.

Sunt siluita sa demonstrez practic. De parca asa ceva e floare la ureche. Ca nu am deschis gura spre a slobozi sunete erogene false. In timp ce eu ma gandeam de fapt. Daca sa-mi schimb culoarea manichiurii. Ca prea port rosu de 10 de ani.

Ca nu mi-am fortat prin procedee miselesti femeiesti. Inima sa bata mai tare. Ca nu am mi-am folosit carisma proverbiala pentru a convinge porii. Sa elibereze dulce sudoare. Si nici nu mi-am instigat pupilele sa o ia razna la momentul dinainte stabilit.

Doamnelor si domnilor, zau ca am avut. Martora mi-e luna. Sau soarele, dupa caz. Si norii, au vazut si ei prea bine. Si ploaia, ploaia stie tot. Si poate fi chemata in instanta sa depuna marturie favorabila ciresei.

Cum reclamantul si juriul se uita zeflemitor la impricinata de cireasa. Ma bosumflu de atata neincredere. Si ma intorc cu spatele la locul crimei. Asta, va zic sigur, echivaleaza cu o confesiune scrisa ca da. M-am prefacut.

Cum situatia de fata imi genereaza tot felul de dificultati in relatiile sociale. Situatia asta nu mai poate continua. Vreau si eu sa am o viata normala. Fara sa creez, odata cu extazul, suspiciune in randul apropiatilor.

Si propun asa. O explicatie de natura sa rezolve conflictul pe cale amiabila.

Mi se spune uneori ca sunt speciala, ce o mai fi fiind si asta. Des mi se spune. Si atunci de ce nu putem admitem. Fara sa mai facem atata balamuc. Ca si orgasmele mele sunt la fel de speciale ca si generatoarea lor. Deci putin diferite fata de medie.

Si cer, in fata micii adunari locale. Sa nu mai fiu trasa la raspundere si bruscata cu privire la acest subiect. Pentru ca de-a naibii o sa invat panto(mima) cum scrie la carte. Si atunci sa va tineti.

In incheiere, cireasa vrea sa stie. Daca e singura care intampina atata neincredere. Sau e un flagel contemporan care rapune sud-estul Europei.

bilant de cireasa

aprilie 24th, 2009

cireasa_multumita

Tocmai a trecut prima zi din restul vietii mele. Care se anunta oh, asa de tumultoasa. O zi plina ochi. Care are atarnat de degetul meu mare de la picior eticheta 33.

Zic 33. Si daca e sa trag o linie. Si uite ca trag. Lucrurile arata cam asa. Fix 103 persoane mi-au zis la multi ani.

Unii au facut asta prin viu grai. Cu vorba si zambet, insotit de un usor pipait. Aplicat dupa cum s-a nimerit. Doar pe mana sau pe spate. Sau si pe mana si pe spate, cu doar o mana (a lor).

A existat si varianta cu doua maini pe spatele meu. In timp ce mainile mele erau pe spatele lor. Si cu toracele plus abdomenul meu infratit cu al uratorului de LMA. Rezultatul = increngatura de corpuri. Complicat, ha? S-o numim imbratisare.

S-au intamplat niste atingeri de buze. Daca luam drept punct de referinta gura de cireasa. Ele au fost depuse mai la stanga sau mai la dreapta. Mai sus sau mai jos de ea. In functie de cum o cerea situatia. Am numit asta sarut.

Altii au dat navala prin sms/telefon/mess/hotcity/facebook/dasiprimeste/blog/twitter. Fiecare cum a putut. Dar au curs valuri, va zic.

Deci avem pana acum 102 urari, pupaturi, zambete si imbratisari.

Am mai beneficiat ieri de. Lalele si liliac pe intrecute. Un orgasm si jumatate. Cinci pahare pline ochi cu niste campari orange. Un pahar cu vin rosu. Trei felii de tort negru in cerul gurii.

Apoi un prieten bun care mi-a fost livrat in conditii express. Cu avionul de la Londra. Niste fluieraturi insotite de vorbe demiporcoase obtinute pe Magheru. Din cauza ca cireasa era varata intr-o rochie si cocotata pe tocuri.

Fiind cireasa asa fericita posesoare a unei colectii de asemenea sentimente si intamplari. A luat o oala incapatoare, poate cea mai incapatoare oala. Ca pentru ciorba de potroace, sa zicem.

A indesat intr-nsa toate cele. S-a luptat putintel cu saruturile, care nu voiau neam sa sada frumos dimpreuna cu liliacul. A amestecat cu o lingura mare, poate cea mai mare lingura.

Si a obtinut o zama deasa, perfect mirositor-imbatatoare. Pe care a dat-o dusca, ca pe un shot de B52, in toiul noptii.

Si s-a lasat apoi pe spate, coplesita. Si multumita ca evolueaza in cea mai tare livada. Si ca nu s-ar hrani cu altceva. Nici s-o tai cu cutitul.

sariti! vine ziua mondiala a orgasmului

decembrie 9th, 2008

Scooter_The_Ultimate_Aural_

scriam cu lacrimi inodate in barbie. cum am lasat sa treaca anul trecut ziua lui the big mother f…. O. fara ca macar sa stiu.

si in loc sa fac sex salbatic aducator de o, o, oh, oh, o, o. eu am muncit, am spalat vase, am fost la bila sa-mi cumpar lavete si oua. ca sa vezi. ma lamentam eu acolo. ca aoleu si vai de mine. ce lucruri minunate as fi facut. daca as fi fost in tema. stiti cum e. cainele care latra. vai mama lui.

anul asta stiu. ziua orgasmului este duminica, 21 decembrie. si momentul in care toata planeta e cu pupilele dilatate. si incearca vorbirea articulata. pica in romania la ora 8.04 dimineata. neplacuta ora, dar asta e. orgasmul de dar nu se cauta la dinti.

nu numai ca stiu. dar ma pregatesc de o luna-ncoace pentru acest eveniment. mi-am cumparat haine frumoase, in culori vii. am programare la cosmetica. mi-am luat parfumul ala care stiu ca face victime ca efectul axe. am copiat niste cd-uri potrivite. si sunt pusa si pe slabit putintel. cat sade bine unei cirese.

si acum astept. am ac de cojocul tuturor variantelor posibile. astfel incat sturlubaticul de Big O. n-o sa-mi mai scape mie de data asta. il vreau viu sau mort. il vreau si va fi al meu.

pentru ca vreau sa contribui si eu. cu manutele astea doua. si cu ce s-o mai putea. la energia buna emana de toti cetatenii de bine, in acelasi timp. spre insanatosirea planetei. si pace mondiala.

si vreau sa intelegeti. nu pentru mine fac asta. eu pot sa obtin orgasme oricand. dar vreau sa sustin proiectul asta conjugat. ca am inteles ca asa e ok. si cum nu sunt genul care sa inventez ceva tehnologie nano. ca sa ne fie la toti mai bine. macar atat sa dau. un orgasm.

mi-am muncit mintea infierbantata. si am ajuns la concluzia ca exista urmatoarele scenarii. si nici unul nu e perdant. primul lucru pe care o sa-l incerc e un orgasm normal.

adica cel obtinut cu un partener. si de preferinta impartasit. pentru asta trebuie sa conving un suflet nepereche dar totusi suflet. sa mi se alature in aceasta cruciada a placerii. si sa ma ajute cum o putea.

am un numar de telefon. la care pot sa sun un prieten. dar trebuie sa gasesc si o solutie de back-up. pentru ca in situatia asta nu ma joc. nu cu orgasmul global. nu pot sa ratez si anul asta.

si daca sufletul nepereche principal e bolnav sau e prost dispus. trebuie sa pot veni repede cu un alt suflet nepereche multumitor.

daca astea doua nu merg. ca na, cateodata mai ai ghinion. o sa sun la vecinii de jos. care par destul de prietenosi. si o sa-i rog sa ma primeasca la ei in pat. ca am sa le zic ceva.

cum o sa fie ora 8.04 dimineata. si ei sunt persoane cumsecade, mai in varsta. n-o sa banuie nimic si o sa-mi dea drumul in casa. ba chiar o sa-mi ofere si cafea. si atunci sa te tii. o sa fiu dezlantuita.

daca totusi sufletul nepereche 1 isi rupe piciorul. sau e bosumflat si nu-mi foloseste la mare lucru. iar sufletul nepereche 2 are un examen. sau e plecat cu curca la raze. si daca vecinii se prind de intentiile mele necurate. si nu-mi dau drumul in casa. pentru ca nu le pasa de sanatatea mentala a planetei.

atunci nu-mi ramane decat o varianta. sa-l obtin cum oi putea. de una singura. dar de data asta nu mai trece ziua. fara ca eu sa-mi aduc micul obol. la fericirea universala.

bine, am mai primit eu o propunere in weekend. sa facem un videoconference call. incepand de la 7.30 dimineata. e implicat un grup mare de prieteni din mai multe tari si orase.

dar mi se pare prea complicat logistic vorbind. si prea putin personalizat. se pierde energia, zic eu. deci nu ma tenteaza. eu vreau sa facem treaba. nu sa frecam buha. sau sa ne socializam.

inca ceva despre logistica. ca eu tot sper ca va bagati si voi la efortul global. si poate va ajuta munca de cercetare si planificare de pana acum. daca am suflet nepereche. ma scol eu prima. si ma muncesc la partea mea.

si pe coleg il mai las sa doarma putintel. si il scol cu 9 minute inainte, hai 11. ca sunt constienta ca ora nu e tocmai prielnica. si nu vreau sa stric viata nimanui. macar sa isi faca treaba.

si daca dupa 21 decembrie. o sa vi se intample in mod nejustificat. lucruri incredibil de bune. sa stiti ca nu e chiar asa, o coincidenta. e si pentru ca eu m-am straduit.

si am icnit. si m-am trezit mai devreme. si am dat telefoane. si am repetat. si am transpirat. si m-am luptat. si m-am impins. si m-am preocupat. ca sa va fac si voua viata mai frumoasa.

chiar, voi ce o sa faceti de ziua mondiala a orgasmului? la 8.04 dimineata?

later edit (adica informatie adaugata ulterior): pentru ca, pana la urma, sunt doar o cireas,, am calculat prost. am luat de bun ce scria in dreptul romaniei pe site. si m-am intepat.

DECI TREBUIE SA AVETI UN ORGASM. impreuna cu mine si totusi separat. DUMINICA LA ORA 2.04 PM. pentru mine e deja mai complicat. nu stiu pentru voi.