minunata filipineza si efectele ei

decembrie 3rd, 2009

floare

Preludiu. Stie toata lumea ca si cat imi plac barbatii. Poate cu deasupra de masura. Rog sa nu fiu banuita de contrariul, nici pentru o clipita.

Si totusi.

In trenul inghetat ce imi producea pe banda turturi la nas, tren ce gonea de la Shanghai catre Hong Kong, am vazut ceva extraordinar de minunat.

O filipineza venita probabil din tara in care a esuat Gulliver mai demult. Cireasa e pitica. Dar ei bine, filipineza asta era mult mai mititica. Daca statea perfect dreapta, imi ajungea fix cu capul intre sani, imi inchipui. Just a thought.

Uite-o cat e de frumoasa. Un ghem de carne brun-aurie cu ochi sclipiciosi. Zambet dulceag de sirena care promite sa-ti faca numai belele. Si un par ca al lui Alba-ca-zapada, numai ca mult mai bogat si mai stralucitor.

Nu era sobolanul cu par scurt care se spalase cu folten si devenise paros. Ci cea mai paroasa faptura, sa zicem un porcusor de Guineea, se spalase cu el stie ce si rezultase volbura asta de podoaba capilara.

Cum am vazut-o, m-am gandit. Cum se poate asa ceva? Filipineza, am uitat numele pentru ca de emotie urechile mi s-au inchis ermetic cand l-a rostit, nu stia sa se incrunte. Zambea in continuu in modul ala coplesitor. Ma simteam ca Mowgli fascinat de Kaa.

Probabil ca simpatia a fost instanta si chimia declansata de ambele parti. Adica s-a iscat o simpatie romano-filipineza, pe taram chinezesc. Filipineza zambea doar la mine si fara nicio intrerupere.

Cred ca si in timpul celor 17 dati cand a fost la baie, ea tot zambea in directia mea. Prin peretii diverselor compartimente intesate cu chinezi. Desi eram cu doi barbati draguti. Care erau precum fluturii in jurul lampii, unde ea era lampa. Dar lampa, lampa asta exotica avea treaba doar cu mine.

Ni se scurgeau ochii una dupa alta. M-am gandit sa-i zic ca e o tampenie sa ramana 3 zile in Hong Kong. De ce sa faca asta, cand poate veni cu noi la Yang Shuo. Oare a auzit ea ce bine e acolo? Oare nu vrea ea sa vada? Oare vrea sa-i fiu ghid? Oare?

Calatoria asta tulburatoare emotional a durat 22 de ore lungi. Am fugit de zambetul insinuant pentru a nu face/spune chestii nepotrivite. M-am refugiat in micul meu cavou inghetat. Adica patul cel mai de sus al trenului.

Si mi-am consumat acolo visele cu palmieri, filipine, caldura toropitoare, lene, erotism si alte lucruri strans legate de toate astea. Care dau o febra a carnii si a mintii greu de stapanit.

M-am si gandit cum o sa anunt eu acasa. Stiti, dragi rude si prieteni. Stop. Eu intalnit o filipineza cat o gamalie. Stop. Zambeste mereu. Stop. Nici voi nu i-ati rezista. Stop. Nu mai pot sa vin. Stop.

Dar m-am luptat si am castigat. Razboiul, nu batalia.

Pentru ca efectele filipinezei sunt traduse din zicala ce nu ma omoara, ma intareste. Daca am izbutit sa nu-i propun sa fugim in lume luand un alt tren in orice directie, inseamna ca da. Orientarea mea sexuala e de fier.

Ghem de carne aurie, du-te si zapaceste pe alta. Eu sunt cireasa neclintita. Care apreciaza un barbat cand il vede. Amin.

Tags: , , , , , , , ,
Posted in Fără categorie | 11 Comments »

cerere de oferta catre brian

iunie 21st, 2009

Brian-Molko

Buna dimineata, Brian, tu rocker de talie internationala. Sunt eu, cireasa romaneasca.

Mi-a trebuit foarte mult pana sa-mi fac curaj sa-ti scriu. Stiu cat de ocupati sunt rockerii in general, si cineva mi-a spus recent cum ca ai avea si o nevasta, cu un copil inclus. Eu insa nu sunt sigura, asa ca zic sa imi incerc norocul.

Vezi tu Brian, mie imi plac rockerii mult de tot. Nici nu mai conteaza ce canta ei, imi plac pur si simplu, asa. Imi plac dramele si fitele si atitudinea de rebeliune revarsata intr-o ghitara. Ce sa fac, toti avem slabiciuni.

Cu tine insa treburile se complica: imi place si muzica pe care o produci, plin de nervi si razvratire trista dar sexoasa, sub numele de Placebo.

De-aia am plecat val vartej ieri de la mare cand inca mai era soare si frumos afara si se mai aflau multe hamsii cu usturoi de mancat si multe cafele la Ovidiu de baut si m-am infiintat la concert, imbracata in rochie rosie.

Stiu ca m-ai identificat in multime, chiar daca eram la gazon B. Altfel n-ai fi zis, facand si cu ochiul, aproape imperceptibil: I hope you have a great time, children of Romania.

Iti scriu pentru ca 1. nu mai pot sa ma abtin si 2. ma gandesc ca poate iti convine si tie. Uite ce e: m-am hotarat sa te urmez pe unde ai tu treaba. Nu am cheltuieli mari si nici pretentii nelalocul lor.

Am vazut ca ti-ai lasat parul lung. Ma gandesc ca ti se pare tare enervant sa te speli pe cap. Si totusi imaginea unui rocker implica sa ai parul pufos si curat in fiece clipa. Eu, sincera sa fiu, te-as spala cu placere.

Apoi, ma gandesc ca si rockerii isi mai taie cateodata unghiile. Eu nu suport sa ma ating de picioarele oamenilor, dar in cazul tau o sa fac o exceptie. Nu o sa trebuiasca sa mai suporti tampeniile debitate de cosmeticiene, ca sa te poti igieniza.

Eu o sa ma ocup de asta, si in timp ce se intampla, vorbim despre ce vrei tu. Chiar si despre farduri. Apropo de asta, sa stii ca mie nu-mi pasa ca lumea zice ca nu prea esti barbat. Barbatii zic asta, de invidie ca ei nu pot merge dati cu rimel la corporatie.

Ti-as face micul dejun in fiecare dimineata si, in timp ce as avea grija sa bei laptele cald, ti-as asculta lamentarile depresive pe care trebuie ca le ai. Daca e cineva atent la textele cantecelor tale, isi taie venele. Dar eu sunt altfel. Nici nu stii cat pot sa duc.

Cand spargi ghitarile de pereti pentru ca lumea nu te intelege, eu iti voi aduce mereu una nou nouta. Voi avea grija sa platesc facturile, ca sa nu te preocupi cu lucruri din astea efemere, care omoara creativitatea. Un rocker trebuie sa faca rock, nu sa isi umple timpul cu meschinarii.

N-o sa-ti tin teorii cu fumatul, desi nu pot sa zic ca ma omor dupa asta. Cand fumezi, iti miroase gura ingrozitor. Si mainile iti miros. Dar am vazut cat tii la asta, si m-a distrat cum fumezi pe scena cu ostentatie, ca un copil teribil.

Apropo de libertati, m-am gandit: nu o sa ti le ingradesc. Sunt de acord cu afirmatia ta fuck the government, fuck the system. Am si urlat impreuna cu tine aseara, chestia asta. Se uita toata lumea la mine, dar nu mi-a pasat. Important e sa iti fiu pe plac.

Eu asa te vreau, exact asta imi place la tine. Arati ca o panseluta, dar in tine zace un rahan. Brian, you had me at hello. M-am tot intrebat daca esti genul de barbat care mai duce si el gunoiul din cand in cand, mai vine cu o floare si mai ia copilul comun de la gradinita.

Stii ce? Astea sunt chestii demodate. M-am hotarat sa nu-ti reprosez nimic. Daca nu iti vine natural sa le faci, lasa ca le fac eu. Tu doar sa arati bine si sa fii pe marginea depresiei furioase. Asta ma intarata la maximum.

Mai am si multe alte lucruri sa-ti ofer, am zis aici doar cateva, sa te fac sa prinzi un pic gustul. Si repet, nu cer nimic in schimb. Nu sunt absurda, stiu ca un rocker are numai de luat si da totul apoi pe scena.

Dar mi-e nu stiu cum sa le zic aici, public, pana nu stiu cam in ce ape ma scald. De-aia astept, Brian, un semn de la tine, ca sa stiu daca-mi dau demisia (iarta-ma dana, dar cand te cheama un rocker te duci si gata).

Eu propun asa: daca la urmatorul concert o sa alegi sa canti din toate melodiile tale minunate piesa Every You Every Me, eu o sa inteleg ca raspunsul tau este da. Imi fac repede bagajul si ma prezint unde zici.

Multumesc si rock is not dead si fuck the sistem si mai ales the government.

A ta sincera,

Cireasa.

Tags: , , , , , , ,
Posted in Fără categorie | 17 Comments »

fixatiuni ciresesti

iunie 8th, 2009

crazy-go-nuts

Sunt niste lucruri mici de tot in viata mea, care pare ca pot fi trecute cu vederea de catre o cireasa matura, trecuta prin viata.

Desi ele sunt fara vreo insemnatate metafizica (ai zice ca doar alea sunt capabile sa doara mai tare) ma enerveaza cumplit, primar si atavic. Si ma fac sa ma cutremur de neplacere.

Si pentru ca vreau sa vad daca ele sunt comune si altor oameni, adica daca le simtiti si voi, ca de altii nu-mi pasa, uite na, ca le insir aici.

1. Sunt in ciorapi si merg tantosa prin casa. Mie nu prea imi plac papucii, si de-aia. Ajung in baie, unde n-a facut nimeni dus de curand si totusi dau peste o baltuta.

Una suficient de mica incat sa n-o observ dar suficient de mare cat sa-mi ridice tensiunea. Piciorul de cireasa calca, simte pericolul si se trage instant inapoi. Dar vai, ciorapul se imbiba de apa instant. Totul e pierdut.

Cand se intampla asta e de obicei iarna si imi vine sa musc de beregata pe oricine imi apare in cale. Iar daca banui eu ca exista un responsabil de baltuta, e ca si mort. Poate sa isi ia adio de la rude si prieteni.

2. Sunt vesela si povestesc ceva sau robotesc ca o gospodina ce ma aflu. Deschid mainile larg, ca sa explic mai bine publicului vrajit si dau din ele prin aer. Gesticulez voioasa, nu calculez bine, si dau cu unghia pe perete.

Sub unghie intra var pana la refuz. Mi se face parul maciuca in cap de-un metru si pana nu scot tot ce e acolo stau cu el asa.

Oricum, tot restul zilei respective mi se pare ca mai e acolo ceva. Si iar mi se face parul maciuca, in autobuz sau la job. Noroc ca acum lucrez online, sa vedeti cand faceam marketing la corporatie. Am patit chiar si la sectia financiara.

3. Nu pot sa duc o viata normala daca nu sunt proaspat spalata pe cap. Proaspat inseamna proaspat: ma spal in fiecare dimineata, inainte de orice alta activitate cireseasca. Nici nu deschid ochii bine si ma spal, in timp ce inca ma mai cuibaresc in pat.

Daca sunt obligata de cine stie de ce monstri sa stau nespalata o ziulica intreaga, mi se pare ca umblu prin lume purtand pe cap un panou pe care sta scris “uitati-va ce rau arat azi, uitati-va bine”. Si nu sunt om pana nu dau cu niste clabuc.

Astea sunt situatiile mele. Vreau sa le aud pe ale voastre. Sunt psiho-cireasa si vreau sa stiu ce simt psiho-cititori.

Tags: , , , , , ,
Posted in Fără categorie | 8 Comments »

vasilonia* vazuta cu ochi fals austrieci

ianuarie 29th, 2009

ochi

*Unde vasilonia este tara in care traiesc eu putin de fiecare data dupa ce vin din strainatate. In mod traditional geografic ea este numita Romania.

Vasilonia pentru ca asta a fost una din primele firme pe care le-am vazut dupa ce am trecut de la unguri spre aici. Firma de constructii Vasiloni. Poate vine de la Vasile si oniric. Sau poate de la altceva, astept sugestii.

Vedeti sirul de ferestre din poza, cel din stanga? Sunt ferestrele unui bloc din Vasilonia, ales la intamplare. La intamplare si nu prea. Intrucat pentru mine este extrem de semnificativ.

bloc_nebun

Daca va uitati putin, cele 10 ferestre sunt complet diferite intre ele. Cei 10 vecini n-au reusit sa se inteleaga intre ei asupra modelului de urmat atunci cand ai la dispozitie o fereastra.

De fapt nici nu au discutat vreun pic. De fapt nici nu le-a trecut prin cap sa discute cum sa faca niste ferestre unitare. Ti se da de la bloc o fereastra. Cum procedezi? Cum te taie capul, ca oricum nu conteaza.

Fereastra primului de sus e impartita in 3 pe verticala. Urmatorul a zidit-o complet cu niste caramida rosie pe-a lui. Cel de sub el a impartit-o in 2 bucati inegale si a zidit una din parti cu bca, cred.

Asta care vine mi-a placut mult. A luat o lopata si-o mistrie. Si si-a facut el o fereastra mai mica in centru si restul a zidit grosier. Urmatorul are o fereastra doar dintr-o bucata si imediat dupa el vine unul cu 5 bucati, pe maro inchis cred.

Apoi inca unul cu 4 bucati cu rama alba, apoi unul cu 6. Inca unul cu 4, dar diferit de cel mai devreme, pe maro si alte proportii. Deci si culoare si impartela diferite. Si…nu mai are rost. Va zic eu ca nu erau doua la fel.

Eu nu traiesc in alta tara pentru ca imi place mult aici. Romania ca tara mi se pare foarte misto. Am cutreierat-o in lung si in lat. Si o sa o mai cutreier. Mi se pare extrem de reusita ca peisaje si ce sa mai.

Mi-e draga. Cand ajung in Bucovina, mi se pare ca sunt in rai. Imi plac si oamenii. Mi se par liberi si simpatici. In nebunia lor, traiesc poate mai aproape de adevar decat alte natii.

Dar de cate ori ma intorc de pe alte meleaguri. Nu pot sa nu raman absolut traznita de cum sta treaba pe la noi. Si ma doare de mor ca nu pot sa plec de aici. Si ca trebuie din cauza sangelui dornic, sa ma intorc mereu. In aceste locuri fara de concept unitar.

Vasilonia e rodul unui capcaun nebun. Care a luat 2 andrele si a crosetat in graba niste aberatii. Pe care alt personaj cu tulburari de comportament, prieten cu primul, le-a luat si le-a lipit cu grija. Pentru ca asta il relaxeaza cand se enerveaza.

Fix ca intr-un puzzle dar in care ideea e sa nu se potriveasca nimic cu nimic. Un puzzle care imi aminteste de poezia dadaista. Curent interbelic parca, ai carui reprezentanti jucausi se distrau alaturand alandala cuvinte scoase din caciula, curiosi sa vada ce iese.

Si noi, vasilonienii, ne-am distrat. Asta e clar. Am facut tara asta speciala. In care totul e incropit, lipit si crampocit. O tara dezolanta, cu lighiane sparte aruncate pe camp. Cu receptoare de telefon cu fir cu tot lasate pe plaja.

Cu papuci sariti din picioarele oamenilor care au fugit cine stie unde desculti. Cu bucati de pungi agatate de cine stie cine si cine stie cum prin copaci. Tara cu trotuare asezate in aceeasi ordine ca dintii strambi ai unui batran.

Stiti cantecul ala de la cenaclul lui Paunescu. Tara de unde vin, calator/I-o taaaara, o tara de dor/Deeee dooooor/. Culmea e ca desi inca mai am ochii fals austrieci cu care privesc lucrurile astea elucubrante. Mi-e draga rau de tot tara mea. Nu pot Doamne fara ea.

Si mai stiu ca in cateva zile ochii fals austrieci o sa treaca. Pana cand plec catre urmatoarea destinatie straina. Si sigur, orice-ar fi, mai bine organizata ca Vasilonia, tara mea.

Mai e putin de tot, poate inca doua zile. Si o sa vad totul romaneste, cu liniste. Cantand refrenul national: asta e.

Tags: , , , , , , , , ,
Posted in Fără categorie | 13 Comments »

feriti-ma de magarus

decembrie 10th, 2008

donkey copy

*preludiu: sper ca v-am spus de suficient de multe ori. ca nu cred deloc ca barbatii sunt porci sau magari. dimpotriva. incat sa nu luati cele de mai jos. drept o declaratie de misoginism. ci doar una de uimire putin trista.

v-am spus vreodata ca pe cel mai iubit dintre pamanteni l-am intalnit la un blind date? e drept ca recomandarea. bai, voi 2 ar trebui musai sa va intalniti! a venit din partea altcuiva. un om cu scaun la cap.

e, si asa stand lucrurile. unde am vazut eu ca fericirea poate sa intervina si pe cale oarba. nu zic nu modului asta de a cunoaste noi oameni. potentiali suflete pereche pentru o cireasa. suntem ok pana aici? oare sunt eu normala ca tot incerc?

ok. suntem in vara lui cine mai tine minte. acum vreo 3 ani. eu singura cuc. si nefericita cu viata mea. nu ca acum. netul, cu o sumedenie de posibilitati. oferite ca niste dropsuri lucioase de lamaie. catre ciresa care sunt eu acum.

intalnesc virtual un om. imi place. ii plac. pana aici totul suna bine. vorbim noi vreme indelungata. ca doar net-ul stiti ca e inselator. si totusi decidem ca da. sa incercam. hai la cafea. hai.

a se intelege ca cireasa. totusi mai mult timida de aceasta intalnire decat dornica. pentru ca, in ciuda deschiderii. am oarece probleme cand ma mut. de la un ecran la un om in carne si oase si sange. deci nici vorba sa-l fi pushed prea tare. matur si vaccinat, a luat decizia ca vrea.

stabilim data. stabilim ora. imi tremura barbia de emotie. cu 2 ore inainte el zice. imi cer scuze, nu mai pot veni. si atat. cum nu apucasem sa-mi faca inima budibum-budibum. ma mir de asa comportament. dar o dau la spate.

gandindu-ma ca omul. s-o fi impacat cu cineva. sau a aflat la pranz ca pleaca seara de urgenta in australia. sau a capatat o mostenire. dar conditia a fost sa plimbe un caine in ficare zi. exact la ora aia. si i-a fost penibil sa-mi explice asa intelegere mercantila.

se intampla tot timpul astfel de lucruri. mi-am vazut de treaba mea. dar am ramas cu o senzatie de mancarici. pentru ca imi placuse carevasazica.

si stiu exact ce mi-a placut. mi s-a parut ca e un om normal. mai rar asa ceva. si e foarte sexy. mai sexy decat puterea, bogatia. mai sexy chiar decat nasul coroiat. normalitatea rulz.

faceti va rog swich. suntem in decembrie 2008. am cont pe tagged din greseala. nu-l folosesc niciodata. desi ma spameaza mereu cu mailuri. read this. do that. ele zac acolo in casuta. pana ce imi fac timp sa le sterg.

imi apare pentru o secunda in coltul ecranului de la laptop-ul de culoarea zaharului. un dreptunghi care imi spune. xyz just joined tagged. numele rigns a huge and sensitive bell.

si cum pana atunci tagged nu ma informase despre nimeni. cum ca a joined. zic asta este. e soarta. e un semn. e predestinat. e roz. e fluture care zboara. e ploaie care tropaie pe casa cand inauntru e uscat si bine. trag repede peste ochii orgoliului meu ranit in trecut. niste obloane cat casa. si scriu un mesaj scurt.

sunt cutareasca. daca iti aduci aminte. si daca ai placerea. pur si simplu mi s-a parut ca bla-bla. si bla-bla. nu va speriati. nu i-am zis astea cu ploaia si cu fluturele. dar cumva era subinteles.

el pare ca se bucura. si ca isi aduce aminte. eu par catre el ca am uitat de ce n-a fost sa fie data trecuta. ca sa-l ajut. sa nu-i pun bete in roatele fara geometrie. si ne apucam iar sa toarcem la un fir de lana deja toarsa. trec 2 zile de crosetat fluturi si ploaie.

si zicem sa ne intalnim. n-am zis eu. va jur. a zis el. cum cine? magarusul. dar recunosc ca m-am veselit. cireasa dornica sa fie bine. si crezanda ca omul asta care emana normalitate. chiar si prin net. chiar a trebuit atunci sa plimbe pudelul matusii seara. si n-a mai avut cum sa-mi explice.

eu, ca un facut. exista totusi un Dumnezeu al cireselor. care vrea sa le pazeasca. imi uit mobilul acasa, ca niciodata. el ma suna pe mobilul care statea pe masina de spalat, acasa. de 2 ori. (asta am observat mai tarziu). si uite cum nu reusim sa ne vedem la pranz.

eu ma precipit la birou. povestesc lamaiei. povestesc calatoarei. ma dau de ceasul mortii. si ma intreb. sa fie asta un semn? ca n-ar trebui sa ma intalnesc cu magarusul?

din birou se ridica un murmur. hai mai draga cireasa. nu exista asemenea semne. nu trebuie sa crezi in ele. un singur lucru e un semn. cand un barbat e un magarus si face magarusenii. restul, astea, cu telefoane uitate acasa, e bullshit.

reusim sa reluam legatura pe net. explic ca uite asa si pe dincolo. magarusul e rezonabil si intelege. ne dam din nou intalnire. magarusul propune. va jur, nu eu. ca sa fie seara, in aceeazi zi.

eu explic ca nu am telefon si vin direct. deci sa stabilim acum toate detaliile. buuun. reusesc totusi sa-mi iau tel in fuga de acasa (dar el nu stie). si ma duc. ajung la 8:28 in loc de 8:30. si incep sa inghet.

primesc exact la 8:30 urmatorul mesaj. il stiti deja, nu? imi cer scuze, nu pot sa ajung.

eu ma uit la mesaj ca curca-n lemne. si ma apuca intai rasul. cireaso, te rad si curcile. apoi niste nervi sora cu nebunia. nu ca mi s-a refuzat un sulflet pereche. ca evident sufletele noastre sunt facute. din materiale complet diferite.

al meu de carne si fluturi si ploaie. al lui dintr-un aliaj nou, ciudat. nici nu prea vreau sa stiu compozitia. mi-e ca mi se face rau. si ma ia salvarea.

dar nervi pentru ca cineva poate sa faca asa ceva. adica intr-o lume in care nimeni nu preseaza pe nimeni la intalniri. si in care poti sa te eschivezi asa de bine si de mult. mai ales cand e vorba de inselatorul net.

tu, magarus profesionist si de cariera. iti dai intalnire. si nu vii? esti cumva bolnav? cere ajutor. s-au inventat tot felul de lucruri lately. poate exista un smac, ceva. si pentru sufletul tau facut din carpe. si si pentru intentiile tale, turturi in luna lui cuptor.

daca veneam fara de tel. asa cum magarusul stia ca o sa vin. inghetam ca o cireasa proasta. mult mai multe minute. pana sa ma hotarasc sa o trec la ghinioane. si sa plec. ce soi de magarus sa fii. ca sa faci ceva asa de penibil?

deci se vede treaba ca de una singura. fac o treaba tare proasta. cand e vorba de blinde date-uri. si pentru ca magarusii nu poarta insigne pe care scrie asta. si nici nu au tatuat pe fruntea lor fierbinte de la febra.

tot ce pot sa fac. este sa devin un pic mai cinica. cu privire la existenta oamenilor normali. si sa strig cat ma tin bojocii. feriti-ma de magarus.

Tags: , , , , , ,
Posted in Fără categorie | 24 Comments »

Newer Entries »

sunt si la