Cat poti scrie despre un abdomnen? Oricat, as zice eu. Cat timp aveti?
M-a inspirat iar unul dintre antrenorii de la sala de fitness & farts unde merg. El e un neplacut. Iar ora lui este probabil menita sa ma izbaveasca pe mine de toate relele pe care le-am facut vreodata pe lumea asta.
Dar oricum, cat rau poate sa faca o cireasa de sa fie obligata sa sufere atat? N-am omorat pe nimeni. Doar am mancat niste lapte de pasare si ciocolata de casa. Nu cred ca e cazul sa fiu trasa pe roata pentru atata lucru acum.
Dar stiti cum merge vorba. Se zice ca de multe ori victima, desi apasata cu piciorul pe gat de catre un nemilos calau, prinde oarece fascinatie catre acesta. Si vrea sa fie chinuita in continuare. Mai apasat. Mai fara regrete.
Cireasa n-a patit asta. Cireasa nu va pati asta. Calaul tot un neplacut ramane. Si la ora lui voi merge doar rar. Cand simt ca am pacatuit si trebuie sa ma purific prin suferinta extrema.
Dar cireasa nici nu poate sa nu bage de seama cum si in cel fel are el alcatuit abdomenul. Oricate greutati ar pune-o monstrul sa care, sa ridice sa arunce si sa rasuceasa.
Abdomenul lui este fixat pe un bazin cat trebuie de lat. Cand sta pe spate si ne obliga sa facem abdomene, tricoul i se ridica. Si poti sa vezi acolo, daca te contorsionezi putin, o scobitura placuta. Ba nu. O scobitura ametitoare.
Abdomenul este acoperit de o cantitate de par negru asezat dupa un design traditional. Parul respecta normele de desime in/si vigoare. Si pielea pe care este fixat are o culoare numai buna, asortata cu tricoul si tot restul.
Cand sta el, calaul, in picioare. Si ridica mainile, cu intentia clara sa ne faca si pe noi sa le ridicam, cu niste greutati de vreo 2 kile cu tot. Se iteste intre pantalonii de trening gri si tricou ceva extraordinar.
Sunt chiar muschii lui oblici. Cei care pleaca din abdomenul principal. Si o iau in jos, tot in jos, asa. Pierzandu-se in zona…in zona…unde locuieste…traieste…infloreste…probabil…ea.
Cand vad abdomenul asta, nu are prea mare importanta cum. Culcat pe spate sau pus pe display pe verticala, ce conteaza. Ma apuca asa o mare bucurie si o caldura la cap si o exuberanta. Si ochii mi se fac precum lui Kaa, sarpele din Cartea Junglei.
Ma mir ca nu m-a dat afara de la ora pana acum.
Sau nu m-a pus la colt pe coji de nuci. Ca doar e calau, na. Ma mir si ca se mai poate concentra pe care are el putin de zis, acolo. Si ca nu simte ceva curios in vintre. Care sa-l impiedice sa mai functioneze.
Asta e doar un abdomen, care mi-a atras atentia recent. Dar abdomnul lor, al domnilor, este un spectacol porno.
Si de-asta cred eu ca bucata asta, si nu alte parti ale corpului, ar trebui sa fie acoperite cu multe carpe specializate. Ca sa nu vada copiii si batranii si nici eu ce se petrece acolo. Pentru ca nu toata lumea poate sa duca asa ceva.
