cireasa si respectul pentru socri

februarie 14th, 2010

Cine nu stie ca cireasa a avut pe lumea asta un sot cu acte. Vorbim de maria sa inginerul fara inima.

Suntem la una dintre mesele duminicale la socrii mei. Niste oameni draguti si dornici sa petreaca timp cu tanarul cuplu. Tanarul pentru ca asa se spune, nu pentru ca protagonistii erau pe bune astfel. Inginerul fara inima are ceva primaveri in plus fata de oh! prea tanara si plapanda cireasa.

Socrii mei stiu ca ador desertul susnumit lapte de pasare. Socrii mei vor sa ma vada mancand precum un purcel. Astfel ca tocmai mi-au pregatit o cratita plina cu minunea pufoasa. Niste mici norisori de spuma, plutind intr-o magie galbuie, cu gust de paradis. Da-i cireasei o cisterna cu acest deliciu, si pe toata ti-o va manca-o.

Se duc sa-i arate mandri produsul in frigider, inainte de a i-l pune dinainte. Uite cum laptele de pasare se lafaie acolo, fara de capac. Dar ce e acel strat parca putin rosietic, ce se vadeste la suprafata laptelui de pasare, ca un val? Cireasa nu intelege. Dar cum este o optimista si gandurile, cand ies, se tes intai roz si abia apoi se cern, nu vede pericolul.

Se pun toti ai casei la masa. Se mananca bucate alese, mereu prea multe. Asa e la socrii. La final este adusa tadaaa, o portie mai mult decat indestulatoare din pretiosul produs. Socrii, incantati, imi studiaza fiece miscare. Fiecare cuta de incantare de pe fata. Vor sa vada rasplata muncii lor. Adica exultarea mea exuberanta.

Iau o gura, ma crispez. Ceata rosietica de pe desertul meu are gust detestabil. Mi-e greu sa pun o eticheta, sa explic ce ingurgitez. Dar nu e bine, deloc nu e. Fiecare lingura e gretoasa. Fiecare lingura e asa de gretoasa incat cantareste o tona cand vreau sa o duc la gura. Corpul meu, ajutat de minte, se impotriveste fatis.

Obrajii cad, colturile gurii cad, umerii cad dupa ele. Laptele meu de pasare, pe care trebuie sa mimez ca il ador, in fata unui public exigent, e oribil. Dar nu mi se pare ca pot sa ma opresc din mancat. Miza e destul de mare. Socrii nu sunt fapturi cu sentimentele carora vrei sa te joci.

Deci mananca cireasa la lapte de pasare cu gust de orice-o-fi-chestia-aia-ciudata-roz pana la loc comanda. Efortul merita, socrii sunt incantati. Termin portia ca pentru trei cirese si cu inima grea si greata cuibarita in oase, ma duc la frigider.

Deschid si vad. Pe raftul de sus sunt mici proaspeti, care lasa zeama. Ea se scurge pic pic, destul de rar dar eficient, pe raftul de jos, in cratita cu lapte de pasare. Socrii mei stiau ca-mi place teribil laptele de pasare. Ce nu stiau e ca nu-mi place asezonat cu zeama de carne de mici.

Dar e important sa ai respect pentru socri.

cand sanul intalneste bluza

octombrie 30th, 2008

BodaciouslyBeautifulBoobs_2

cand sanul intalneste bluza. se poate intampla absolut orice. de acord, nu?

exista zeci. sute. mii. zeci de mii de variante de sfarcuri obraznice. rotunjimi bune si materiale potrivite. din care rezulta intamplari. sau fara nimic din toate astea. si atunci rezulta non-intamplari.

si mi se pare ca fiecare pereche de sani e buna. doar sa faci cumva. sa-i gasesti scena potrivita. pe care sa evolueze. ca si pentru asta s-au nascut ei pe lume. nu numai sa hraneasca guri flamande. de copii roz bombon. care miros cel mai frumos.

la intalnirea asta de gradul 3. ambii participanti sunt foarte importanti. si sanul, batranul actor. si bluza, batrana actrita.

uite sanul mic si bluza nepotrivita. asta e un caz de care mi-e mila. cand ai sanul mic pitic. si pui bluza oarecare. sanii, chiar si aia care erau. cat erau. ca nu stam acum sa aruncam cu pietre. pleaca undeva. in pampas. si e pacat.

cand trec femei care poarta asa ceva. incepe sa ploua mocaneste. imi vine sa le opresc pe strada. sa le rog sa scoata prostia asta de pe ele. si sa puna altceva. le arat eu ce.

ca sanii lor sa inceapa sa existe. sa palpite in ritmul universului. sa atraga priviri. sa bucure fetze. sa dea forma primordiala. de femeie femeie femeie. ne miscam si noi mai cu talent?

dar sanul mic. si bluza minune. ah. ce-mi place aici. pe taramul asta. exista bluze care fac sanii mici. sa se umfle de mandrie. sa iasa tzantzoshi din material. sa capete vointa proprie. si si maxima personalitate. 2 vedete. cap de afis.

are cireasa bufnita o bluza gri cu funda. cand o pune. incep pasarelele sa cante prin copaci. doua cate doua. umar la umar. se face soare afara. si miroase a scortisoara. de-ti muta nasul.

ne mutam la sani mari. aici pot sa zic de la mine. ce traiesc eu.

sanul mare si bluza nepotrivita. mai fac si eu. cu sanii mei mari de cireasa. cand ies pe strada. ma mai iau cu treaba. si pun bluze normale.

si ce sa vezi. nicio fluieratura. nicio privire. ca si cum nici usturoi n-am mancat. nici gura nu-mi miroase. si uite cum trec prin viata. doar ca o pitica fara niciun chichirez. zero interactiune. aoleu. domnilor, zau ca pot. stati asa.

e, si apoi vine cazul magic. sanul mare si bluza ispititoare. cea aducatoare de plusvaloare. cand sanii mari se imprietenesc cu bluza potrivita. e primavara din nou.

pe strada se inmultesc accidentele de circulatie. avioanele zboara mai jos. dar scade criminalitatea. si creste toleranta fata de aproape.

ador bluzele care duc lucrurile la maximum. au ele o stiinta a lor. de a face lucrurile mari. sa para si mai mari. cireasa ma intreaba din cand in cand. cand decid eu ca e cazul. sa fac putin balamuc. iar ai pus bluza cu tzatze?

uite, are dentista noastra. femeia bruneta cu priviri focoase, o bluza. cazi din picioare cand o pune. bine, o ajuta si fizicul. adica atunci cand noi doua iesim in oras. eu sunt un fel de ruda saraca de la tara. la sani ma refer.

as mai zice si de sfarcuri. si de bluzele care lasa sfarcurile sa vada lumina zilei. sa faca networking cu alti oameni. sa mai tatoneze si ele lumea. intr-un cuvant, sa traiasca.

am dreptate? nu e importanta intalnirea dintre bluza si san? adica nu e pentru toata lumea foarte importanta? eu cred ca e muc si sfarc. daca pot sa ma exprim asa. si uite ca pot. ca tocmai am facut-o.