numai bun de adorat

aprilie 16th, 2010

Daca imi place ceva pe lumea asta, este bumbacul. Cand e prea frig pentru bumbac, imi place lana. Cand arsita ma intinde pe spate de moleseala dar trebuie sa ma acopar cu ceva, aleg matasea. Ador matasea pentru ca ma mangaie timp ce merg. Ador sa fiu mangaiata in timp ce merg. Oops. Imi place sa fiu mangaiata si in timp ce stau.

In spatiul unde locuiesc fie si episodic trebuie sa fie mult lemn pe bune, nu vreo facatura maro, si multa piatra de-adevaratelea, nu cine stie ce compozit. Imi place sa mangai pietrele de pe unde merg. Pietrele zgrumturoase taiate si slefuite putin si folosite la constructii. De lemn in place sa imi lipesc obrazul. De piatra tot corpul.

Cand bine vorba de carne de om, imi place pielea de bebelus, pe care nu ma pot abtine sa nu o ciupesc de proaspata ce e. La om imi place linia dintre gat si umar. Cand imi trece pe dinainte, imi vine sa cer voie sa vad cum e facuta. Fara suparare. E la fel de tentant ca atunci cand dai chilotii jos.

Consider ca liliacul mov cu flori mici ca imi intra binevoitor in nas in timp ce incerc sa il miros e cea mai floare intre flori. Dar e ruda de-a-ntaia cu lalelele, care sunt umede orice-ar face si miros a iarba si salata de flori. Si as mai zice de trandafirii de gradina, aia pitici, care miros si fac flori neregulate si inteapa, daca vrei sa ii frangi si sa le retezi legatura cu pamantul.

Imi place soarele. Si nucile verzi imi plac, de pe care iau pielita. Si senzatia de sare de mare uscata pe piele cand stau intinsa soparla lenesa si fara job description, la soare. Imi place parul meu cret de la vara si parul altora cret, de la orice este el cret. Si norii cum trec pe fond albastru si limonada rece cand mi-e sete si gargaritele care se urca pe mine sperand ca sunt un camp.

Ador mirosul pamantului dimineata devreme si coaja de paine facuta in casa si scoasa proaspat din cuptor si smochinele proaspete si tortul de ciocolata neagra si grea in care indes lingurita pana la refuz si apoi o cufund, plina, in gura perfect pregatita pentru asta.

Ma dau in vant dupa ploaia in par cand afara e cald si abia mai pot sa ma desprind cand vad un copac in floare. Magnoliile sunt un spectacol aproape porno. Si imi place sa vad cum din mana mea nasc mladite adica pui de plate noi, care exista doar dintr-un capriciu al meu.

Si ah, cate lucruri mai sunt de iubit pe lumea asta. N-am hartie si nici timp si nici un public la dispozitie in continuu. Am mii de lucruri numai bune de adorat. Voi?

despre sarut

noiembrie 4th, 2008

Lips_005 copy

am vorbit cu shmookie, prietena draga, lucruri interesante. despre sarut mai ales.

i s-a intamplat ceva. dupa 30 de ani de viata. si probabil vreo 15-16 ani de saruturi. (trebuie sa verific informatia asta). ea a descoperit un om. care nu stie. ca intr-un sarut fac casa buna. si limba, batrana actrita. si buzele. dragele de ele.

domnul asta vrea sa se sarute. nu e vorba. dar ofera la impreunarea gurilor. doar limba, batrana actrita.

oricum. mi-a explicat ea. ca limba e ca un animalutz. care iese din gura acestui partener. nepasatoare complet de buze. obiecte de decor in aceasta mare incercare. a sarutului.

buzele raman cica de lemn esenta moale. intredeschise, asa. cat sa permita limbii, batrana actrita. sa iese din cotlonul ei. si sa intre in gura lui shmookie. unde sa cotrobaie parca. in cautare de ceva. a ce, nu stim inca.

dar voi reveni cu info. legat de asta. dar si de cati ani de saruturi are shmookie la activ. (vezi mai sus).

si mi-am amintit. ca pe vremuri. la inceputul erei saruturilor de cireasa. am intalnit si eu. niste curiozitati in materie.

un domn. care arata foarte pasnic, asa. dar cand deschidea gura. si o lipea de mine. parca devenea varcolac. se punea sa rontaie. si sa striveasca. si sa traga. de limba mea, batrana actrita. pana imi ieseau ochii din cap. de durere si frustrare.

dar si neintelegere. nu pricepeam nici moarta. de ce un act. despre care lumea zicea ca e ok. trebuia sa provoace atata zbatere si suferinta inutila. ma rog. am fugit repede din calea lui. cu cateva pene smulse din penaju-mi de cireasa.

am mai intalnit pe cineva. care prin sarut. imi distribuia. o baltoaca intreaga. de saliva. cu care nu stiam niciodata ce sa fac. sa o tin. sa-l chem sa i-o dau inapoi…sau ce.

atat de multa. incat parca imi si imaginam. cum vin odata cu ea. si pesti. si moluste. si alte vietuitoare. care prefera sa traiasca in apa. am fugit repede si de-acolo. dar cu penele moi. si pleostite. de umezeala.

si am mai intalnit un caz. pe care l-am luat si pe asta personal. el, protagonistul de sarut. sugea mereu de limba, batrana actrita. mai s-o rupa, saraca. am fugit, ati banuit. ca limba beteaga. parca desprinsa din tzatzani.

si asta dupa ce trecuse deja prin experienta cu omul luptator cu gura mea. cu care avea cine stie ce ranchiuni vechi de impartit. si cu omul cu fauna marina. pe care insista sa mi-o doneze mie. in chip de legamant.

o vreme m-am gandit cu frica la sarut. apoi natura mama si-a facut mendrele. si cireasa a prins curaj sa sarute din nou. ne simtem bine?

asa. shmookie a luat o decizie de necrezut. pentru mine. ce noroc are domnul ei cu buze nepuse la bataie. eu l-as fi considerat un caz ratat. fara speranta.

shmookie a decis sa incerce sa-l anunte cumva. prin semnale si vorbe bune. ca si buzele sunt binevenite. cand 2 guri se impreuna.

recunosc ca mi-e frica de deznodamant. pentru ca mi-e frica. de ce va urma dupa sarut. daca saraca trebuie sa-l invete. cum ca stiti voi cine, batrana actrita, nu limba. trebuie sa faca niste lucruri proprii speciei ei?

dar admir curajul. si deschiderea ei. si o sa va tin cu toate la curent.

saruturile voastre au fost mereu reusite?