m-am tot zvarcolit noaptea in pat. incercand sa patrund cu mintea ascutita de cireasa. ce fel de barbat s-ar potrivi la mine livada.
si in final am simtit o caldura asa. care m-a luat in brate ca un giulgiu diafan. croit pe masura mea mica pitica. m-a inundat o lumina trandafirie. si m-am conectat cu sfarcurile intarite direct la energia universala. am inteles care-i pohta ce-am pohtit-o.
vreau si eu domnule, un inginer. pt ca inginerii inteleg cum e cu mareele. de unde vin, cat stau. si mai ales cand si de ce. nu e putin lucru.
stiu sa tina bormasina cu chestia ascutita inspre perete si nu invers. inteleg lucrurile casnice pe modelul cauza si efect. sunt pasionati de ace brice si carice. si de manuirea lor inspre tihna trupului.
un inginer poate nu se exprima pe masura ochilor lui calzi. dar in mod sigur e un om practic. care stie sa faca confortabil contexul de viata al unei cirese. si e pasionat de mecanisme. ori mecanismele lui plus fluturii mei din cap si stomac si calcaie = love. sky is the limit.
e bine sa aiba la breloc un briceag. cu care sa defriseze hatzishuri salbatice pe unde sa pasesc eu in pantofi de lac. si sa-mi ciopleasca seara la foc o jucarie cu forma de oaie.
sa aiba o masina puternica plina de noroi. cu care sa cutreieram pe fundul marii. in cautare de perle de prins prin parul meu. si pe varfurile de ac de pe munti. pt ca am asa un chef sa culeg o stea. cu care sa-mi luminez eficient sufrageria.
vreau sa ma trezesc diminetile in sunet de flex. sa am pe balcon cel mai smecher sistem de jardinera din cartier. in care sa poposeasca pasari de lux. venite sa fie hranite. de o cireasa generoasa cu firmiturile ei.
si in acelasi timp domnule, am nevoie de un rock star. nu imi ajunge ca un barbat sa stie sa schimbe robineti. vreau un barbat care sa vina cu niste glamour la pachet. sa-i arate ciresei cum e sa fii cool.
un barbat care sa aiba freza smechera. tricouri cu mesaje fatise. sau subliminale, in functie de vremea de afara. si arta nedisimulata care-i alearga prin vene.
sa aiba mereu o ghitara dupa el. cu care sa dea de pereti cand nu-i place sandvisul dimineata. de sa-mi inghete sangele prin vinele de cireasa. dar apoi sa-mi cante un canticel. si sa-mi treaca.
sa fie salbatic, ca un armasar imposibil de imblanzit. sa trebuiasca sa port costum de protectie cand ii fac cafea dimineata. sa se urasca cu toate rudele mele. care sa nu inteleaga de ce are conversi rosii destul de vechi si rupti. si mereu intiparite pe fata mistere cosmice.
sa rupa inima fecioarelor universale. cu glasul lui sexy si muschii lui oblici abdominali. dar sa iubeasca doar cireasa primordiala.
vreau un inginer care s-a dus cuminte la scoala. care a construit o casa. care nu se sperie si nu fuge cu parul maciuca, urland ca un tampit, cand vede un bec ars.
dar domnule, vreau ca inginerul asta sa se fi saturat sa stea in banca lui. sa se imbrace in costum rosu, ca solistul din muse. si sa rupa gura targului cu atitudinea lui rebela si funky.
o fi chiar asa de greu? s-o putea? hm.
