E drept ca mi-am pus niste urechi de iepure. E drept si ca sunt tunsa scurt.
Dar de aici si pana la ce mi s-a intamplat cred eu ca e cale lunga. La vama eram. In curtea doamnei stefan ma plimbam nonsalanta purtand jeansi si un tricou foarte decoltat. Da, cu tot pieptul meu generos aproape la vedere. Pe cap, niste urechi roz de iepure foarte inalte.
Era aproape seara. Cainele fetita se uita la mine cu respect si abnegatie. Ce si-ar mai fi dorit si ea asa o podoaba capilara, in loc de urechile de gremlins cu care a dotat-o natura cea glumeata. Chiar si celalalt caine, blackie, respira greu si nu-si mai putea lua ochii de la asa aratare senzuala, cireasa cu urechi de poveste.
Si totusi. O fetita de prin curte ridica un deget acuzator catre cireasa. Ii spus mamei dumisale vorbe dure, care mi s-au incrustat in carne. Mami, nenea e iepure. Cum adica nenea e iepure. Cu toata dragalasenia caracteristica ciresei. Cu tot cu sanii ei mari si oja rosie care ii impodobeste unghiile. In zadar. Of.
Nenea e iepure nu e chiar ce mi-am dorit sa aud. Ce inima sa mai am eu sa ies in oras deghizata in iepure-femeie si sa fac ocheade barbatilor frumosi, cand eu arat ca un iepurele-barbat-bine. Mi-am bagat codita mea scurta intre picioare si am parasit jenata locul crimei.
In cele ce urmeaza, cireasa intra in pielea personajului pe care il reprezinta. Neinfricat, nenea e iepure se avanta din galetusa cu vodca in galetusa cu vodca. Da totul pana la fund si reuseste totusi sa reziste barbateste. Ca niciodata.
Beat de bucurie si incurcandu-se in urechile acum cu 34% mai inalte, fosta cireasa acum nenea e iepure doar cu greu accepta sa plece la culcare. Ar mai fi stat la o baieteasca. Brusc, incepe sa stie pe de rost fineturi de geografie si istorie si economie mondiala si habar n-are sa mai impacheteze un cadou sau sa se tina pe tocuri.
