pur si simplu ma ador

martie 10th, 2010

Am crezut ca exista vreun mod mai placut in care sa spun chestia asta. M-am tot gandit cum s-o vand publicului, adica dumneavoastra. Dar nu cred ca se poate mai bine, asa ca imi asum intreaga dezaprobare a semenilor la auzul acestei declaratii: pur si simplu ma ador.

Sentimentul asta nu e de ieri de azi si nu e chiar de florile marului. Eu m-am nascut cu admiratia asta pe care o am pentru combinatia reusita dintre cum arat si ceea ce sunt. Si am motive serioase sa simt asa impresionata. Da, va aud cum maraiti dar sa stiti ca eu nu sunt soiul arogant. Adica ma plac ceva fantastic, dar nu mi se pare ca tot restul oamenilor imi sunt inferiori.

Sa incepem cu inceputul. Sunt mica de statura. Unii carcotasi ar putea zice ca asta e un defect. Eu va asigur ca e o mare calitate. Pentru ca in modul asta simplu pot sa am langa mine suflete pereche de diverse dimensiuni, mici, medii si mari. Ceea ce alte femei, mai daruite decat mine pe lungime, nu au nicicand luxul sa faca, fara sa simta putina rusinica. Sunt miniona si nimeni nu s-a plans vreodata.

Dar sunt si aproape blonda si am sanii mari. Combinatia e letala, va jur. Cand ma uit in oglinda, raman chiar si eu traznita, ce sa mai zi de altii, care nu sunt obisnuiti sa ma vada. De multe ori cand trec pe strada las in urma mea gramezi de oameni imbarligati ca la rugby. Cand ma intreaba cineva cum am de reusit asta si cealalta eu raspund mereu, starnind hilaritate: cu sanii astia doia am reusit eu in viata.

Sigur, lumea crede ca sunt o mare glumeata, dar lucrurile nu stau 100% asa. Eu chiar am reusit multe chestii datorita imbinarii izbutite dintre sani, umor si inteligenta. Ma bazez pe ei in fiecare zi si nu ma lasa la greu. Culoarea parului nu face decat sa puna cireasa de pe tortul acestui ambalaj aratos. Pentru ca da, blonde is more fun.

Pe langa sani, cum am spus, sunt si extraordinar de inteligenta. Da, va aud cum maraiti. Doar ca nu pot ramane indiferenta la modul absolut particular in care imi vin idei si rezolv probleme. Bineinteles, asta nu o zic doar eu si mama. Ci oameni din jur, cu care lucrez chestii si ma ciocnesc benefic in schimburi de idei. Intrebati-i. Si fac glume la fel de bune ca barbatii, ceea ce nu multe femei sunt capabile sa intreprinda.

Puteti sa credeti ca pe langa faptul ca sunt convenabil-miniona, focos-blonda si voluptos planturoasa, am si talent. Cand s-o-mpartit talentul, eu n-am fost dusa la lucru. Si prin urmare am primit nu un pahar, ci ditamai cisterna. Scriu ca o masina de scris actionata de un nebun, scriu fara sa sec prea tare, scriu pentru ca n-am incotro si doar asa ma linistesc. E minunat sa ai talent si asta ma face fericita in aproape fiecare zi. Cum sa nu ma respect? Si pana la totala admiratie mai e doar un pas.

Mai am o veste. Pe langa faptul ca sunt miniona, aproape blonda, cu sanii mari, inteligenta, umor si talent, mai ai si incredibil de mult noroc. Lucrurile pe care le intreprind imi ies foarte usor. Aproape ca trebuie doar sa-mi setez mintea pe o anumita chestie, si lucrurile se imbina in mod fericit inspre succes. Stiu, nu exista dreptate pe lume. Dar asta nu mai e problema mea.

Este ca am explicatii pertinente pentru toate? Si, in conditiile astea, cum sa nu ma ador? Stiam ca o sa ma intelegeti.

Acest post l-am scris pentru ca nu am putut sa ma abtin cand am vazut leapsa de pe hotcity.ro. Mi se potriveste manusa si mi s-a parut ca s-a inventat pentru mine.

oaia porno

decembrie 15th, 2009

grasa

Oaia porno este o idee care ma bantuie de ceva vreme. Si uite cum locul de munca rezoneaza cu traznaile care se scurg din capul de cireasa.

Cu tulburator de talentata desenatoare Nadia la butoane, Oaia porno a prins viata. Gasiti felicitari cu ea aici. Si puteti sa va faceti scenaristi, inventand dialogurile dintre oile ce sufera de diverse fetisuri.

Have fun. Eu am avut deja si inca mai am.

fizicianul care-mi sufla-n ceafa

noiembrie 3rd, 2009

Hotcity.ro a deschis o serie de materiale scrise de blogarite despre barbatii care le stau in spate.

Am scris pentru site un fel de oda pentru prietenul meu imaginar, I.

Here we go.

orlando s-a prins ca m-am ingrasat

septembrie 7th, 2009

inghe

Altfel nu-mi inchipui de ce ar fi relansat tocmai acum un site ca asta. Acum, cand eu am luat doua-trei kile. Dupa o vacanta de vara in care nu i-am refuzat prea multe guritei mele pofticioase.

Oare v-am zis ca eu lucrez cu spor in uzina de cuvinte si emotii si imagini a orasului fierbinte hotcity.ro? Nu cred ca v-am zis de mai mult de 18 ori intr-un an si ceva. Poate nici atat. Mai este loc. Simt eu.

Si poate va amintiti si ca v-am spus odata ca orlando a iesit intr-o zi la cumparaturi virtuale. Si a bagat in cosul lui zilnic taman locul meu de munca. Mi s-a parut tare. Inca mi se mai pare.

E, si sa vedeti acum. Vin eu ieri la biroul pe care imi pun zilnic picioarele cu unghii pictate in rosu. Si intai nu inteleg. Suntem mai multi. Este toata echipa mea de animalute urbane. Dar sunt si niste doamne noi.

Doua dintre ele au halat alb imaculat. Au in mana niste caiete cu scris mult si marunt. Nu bat pana acolo. Pe dupa gat le atarna un metru de croitorie. Altele sunt imbracate in pantaloni scurti si au manusi rosii de box si adidasi in picioare.

Intr-un colt troneaza acum un mare cantar. In mijlocul camerei un aparat de alergat. Si in celalalt colt este o canapea de piele crem. Seamana izbitor cu cele pe care se intinde la psiholog prin filme, lungita pe spate, femeia nefericita in casnicie.

Timida cum ma stiti, eu ridic din sprancene catre lamaie. Si ea imi zice pe sestache. Sssst. Sunt de la dietetik. Stii, cu diete, nutritie, viata sanatoasa, psihologi, slabit etc. Intai incep sa ma bucur ca o cireasa inocenta. Ia uite, cu atat mai multi, cu atat mai bine.

Cand insa scot o Eugenia din geanta pe la 11, vad ca noile colege se uita la mine zambind dar insistent. Nu inteleg exact dar de rusine bag biscuitele la loc. La pranz dau sa pornesc vijelios catre o saorma La Matache.

Anunt asta cu voce tare in orasul fierbinte. Se ridica imediat in birou rumoare. Halatele ma iau prietenos pe dupa umar. Si ma intreaba daca o salata cu rucola, parmezan si rosii cherry imi cauzeaza. Si daca nu, ele ar fi incantate sa o manance cu mine dimpreuna. Las saorma, ma dau lor.

Seara, tot asa. Mi-e pofta de lasagne si discut languros despre asta. Vad halatele robotesc pe tacute. Si imi pun dinainte un buchet de minunatii. Dar totusi nici urma de lasagna.

Ma intreaba chicotind daca imi place pepenele. Eu, cireasa cinstita, spun dintr-o suflare: il ador. Ele zic stii, cireaso, ne bucuram. Pentru ca exista o dieta cu pepene. Hai sa ti-o spunem. Rrrr.

Abia azi mi-am dat seama. Orlando sigur s-a prins ca m-am ingrasat. Si pentru ca el e mereu foarte subtil. Nu mi-ar zice niciodata cireaso, ce-i cu colacelul ala de la brau? E trendy anul asta?. Nu. Nu mi-ar zice asta. A lansat siteul asta doar ca sa ma faca sa inteleg.

Acum mi-e clar.Imi sugereaza ca e cazul sa invat si eu cum sa mananc. Si sa mai merg naibilor pe la sala. Si toate astea sa le fac intr-un mod in care sa nu ma traumatizez cumva. Orlando stie ca trebuie sa fiu cu mintile la mine si fericita ca sa scriu bine.

Ma intreb daca urmeaza un site de turism. Pentru ca eu chiar vreau sa vizitez din ce in ce mai multe. Si el nu mi-ar zice niciodata rosu in fata. Vezi ca nu are rost sa mergi in cutare loc. Nu. Ar face un site cu recomandari de vacante pentru a imbunatati comunicarea noastra.

Si apoi, probabil ca, daca observa ca relatiile nu-mi merg bine. O sa dea drumul repede la un site de cultura urbana pentru barbati. Unde sa pot intalni lume noua. Si, daca o sa simt ca imi bate ceasul biologic, o sa scoata si un site de mame si copii.

Dar pentru moment, Orlando s-a prins ca m-am ingrasat. Si pentru ca vrea sa ma ajute. A adus o echipa intreaga de specialisti. Care sa ma ajute sa trec prin aceste momente grele. Sa dau adica 2 kilograme jos. Multumesc frumos, domnule patron.

am lansat MUZEUL FOSTELOR IUBIRI

mai 5th, 2009

inima_buna

Gata. Se intampla oficial. O sa zica probabil si la CNN. Dar vreau sa fiti primii care aflati.

Am lansat MUZEUL FOSTELOR IUBIRI.

Locul ala despre care vorbeam aici cu patima. Ca trebuie sa existe negresit. Ca sa avem unde sa ne tinem exponatele emotionale rezultate de prin dragosti trecute.

La inceput ma gandeam sa deschid un nou blog. Dar cand sa mai am grija si de ala. Numai sa tin minte parola. Si tot mi-ar fi incurcat mintile, facandu-le funda marinareasca, cu nod dublu.

Mi-am adus insa aminte, ce bine. Ca lucrez la un site de femei, hotcity.ro. Si ca pot, la o rigoare. Sa cer gazduire pentru un proiect care ma arde. Asa ca urmarit modelul faceti dumneavoastra o cerere si se rezolva.

Am primit un acoperis deasupra capului. Si am fost numita muzeista sefa. Eu am deschis deja colectia cu doua exponate. O camasa cam uratica ramasa de la SMPE. Si o sticluta continand cerneala dragostei. Ramasa de la cel mai iubit dintre pamanteni.

Acum veniti si voi, cei ce v-ati entuziasmat acum ceva zile. Veniti si va puneti exponatele, ca sa ne distram impreuna. Si sa ne exorcizam ramasitele amoroase. Aduceti si poze, asa e cel mai amuzantesc.

Mor de curiozitate sa vad ce-aveti prin debarale, lada de la pat, noptiera, dulapuri si mai ales capete. Lucruri si ganduri pitite acum pe nedrept prin dulapuri. De ochii nostri aposi si ai altora, mici si neprietenosi.

Veniti la MUZEUL FOSTELOR IUBIRI. Sa vedem cum arata fizic resturile care ne mai fac cateodata. Inima sa devina albastra si palpitanda.