ianuarie 25th, 2012
Deliciul cu numarul cinci pe tricou din Austria, dupa ski la greu, bere tulbure, carnati rumeniti si barbati inalti si spatosi, este sauna.
Luata in doze mici, imediat dupa mare parte dintre cele enumerate mai sus, sauna aduce placeri ale corpului si mintii. Cand iese de acolo, cireasa se simte mai curata si mai uscata si cu mai multa incredere in sine. davitblog awaspinter. .
N-am reusit eu sa conving pe nimeni sa ma biciuie cu niste manunchiuri de cracute. Dar intre sesiunile de sauna am stat linistita, intinsa pe spate, in camera de relaxare. Cu geamul larg deschis si bustul gol la inaintare. A fost bine. Sfarcurile au fost fericite, la fel si domnul care pana la urma a atipit de atata zbucium.
Sezand eu asa in sauna in formula topless, palavragind cu un cuplu in jur de 60 de ani, mi-am dat seama de inca o meteahna romaneasca. Scarba romanilor fata de corpurile goale ale oamenilor in varsta. Caci asa este obiceiul in Austria. Lumea intra in sauna goala de tot, cu doar un prosop pe care sa sada.
Cum in Austria oamenii in varsta sunt integrati social si fac chestii, si ei intra in sauna tot asa. Si mi-am amintit atunci dezgustul pe care il au romanii fata de corpurile goale ale oamenilor in varsta. Cand le zaresc pe plaja sau in sauna sau la piscina, la dus, romanii se cutremura de scarba. Zici ca le arati deseuri toxice, din care ii obligi sa se si infrupte.
Si mi-a parut rau de noi. Si m-am gandit iarasi ce bine e sa fie austriac, macar atunci cand imbatranesti. Austriac la minte, mai ales. Chiar daca locuiesti in Chitila sau Mizil.
Tags: austria, goliciune, sauna, sfarcuri, tirol
Posted in Respir in Romaneea | 4 Comments »
octombrie 25th, 2010
Rareori se intampla sa-mi scot hainele de pe mine in fata cuiva. E un fapt ce nu ma caracterizeaza si uite ca se poate trai foarte bine si asa. Hehe.
Atunci cand o fac, procedez la despanusarea in public doar cu exces de pudoare. Si oricum accept sa ajung in situatia asta dificila numai in fata unui doctor. De regula lesin inca de la inceputul operatiunii. Se cheama salvarea, se aplica operatiuni de re-suscitare, se pun comprese, se.
Rezultatul este mereu acelasi. Poate ca doctorul respectiv, femeie sau barbat, ma simpatiza si inainte de a ma vedea acum goala pistol, fara niciun artificiu de calcul. Dar cum sunt Cireasa-Eva, se produce inevitabilul. Si mi se spune din public cu oarecare consideratiune, asa cum ai bate pe crupa un cal care e silitor si a alergat bine mai bine decat te asteptai. Cireaso, arati mult mai bine goala. Pe onoarea mea, ce supriza.
Ar trebui sa umbli mai mult asa, vine completarea. In timpul asta cireasa roade la o unghie sau fredoneaza o melodie tare. Sau se uita cu coada ochiului la interlocutor, lejer jenata de asa indemnuri. Apoi se gandeste cu obida. Cine o fi inventat hainele de purtat chiar si pe vreme calduroasa cand e limpede ca cristalul ca ea arata mai bine fara de interlocutori intre privitor si corpul de privit.
Sigur ca cireasa e bucuroasa sa creeze asa euforie aproapelui in halat alb. Traim vremuri grele si e bine sa mai poti aduce o raza de lumina pe fata cuiva. Daca cineva responsabil si important i-ar promite ca asta si numai asta e calea spre o lume mai buna, poate ca cireasa ar regandi strategia. Ar lasa pudoarea deoparte si ar face din dezbracat o rutina.
Asa stand lucrurile, am deprins aroganta sa mi se para ca atunci cand ma dezbrac fac un cadou. Hainele zboara tadaa prin aer. Si apoi ridic o spranceana catre privitorul autorizat, ranjind fasolea. Ei, asa-i ca nu te asteptai la asta. Ti-am facut ziua/I made your day.
Iar atunci cand decid ca nu sunt chiar bolnava si nu merg la doctor, ma gandesc ca el nici nu stie ce-a pierdut. Pentru ca cireasa e una acoperita de straie si alta pe post de pacient ascultator. Sa vina vara inapoi.
Tags: doctor, goliciune, joc, nude, pacient, vara
Posted in Cu curca la raze | 5 Comments »
