incursiune in buric

aprilie 16th, 2009

pisica_albastra

Eram in chiloti in fata oglinzii. Cu peria de par pe post de microfon.

Executam coregrafia si tot ce mai trebuie din gura. Ca sa iasa un girls just wanna have fun de exceptie. Pentru ca incepuse sa cante la radio. Si n-am putut sa ma abtin.

Nu stiu alte femei sunt sunt. Dar eu din punctul asta de vedere nu prea am crescut.
Cand aud ceva care ma stimuleaza, las totul balta. Si ma apuc sa dansez indracit. Crezandu-ma o legenda pop pe culmea gloriei.

Si atunci s-a intamplat. Mi-am vazut buricul. Si m-am speriat asa de tare. Incat s-a facut noapte brusc. Si a inceput sa ninga cu 1/3 semne de intrebare. Si doua parti semne de mirare.

Stiti ca buricul, atunci cand ai silueta. Este ca o gropita simpatica, cu forma prielnica pentru ochiul si degetul si gura altuia. Cand te ingrasi insa, el devine un fel de gaurica sugrumata de carne impanata.

Care scapa de sub controlul proprietarului. Si unde ti se pare ca se poate intampla cam orice. Pentru ca el se va conduce de acum inainte prin vointa proprie.

M-am aplecat fascinata spre el. Si l-am vazut, un put fara fund. M-am aplecat si mai tare. Si am vazut ca la intrare sedea o aratare de-o schioapa. Cu piele verzuie si ochisori patrunzatori.

Care mi-a oferit pe data un bilet dus-intors. Contra unei alune de padure. Pe care o aveam intamplator in mana. Pentru ca orice superstar trebuie sa se hraneasca echilibrat. Ca sa poata da tot ce are mai bun.

Am pasit cu grija inuntru. In buric canta muzica de lift sau veceu. De felul celei care rasuna prin in hotelurile luxoase. Imediat dupa ce treci de buchetul de flori cat un copac. Care troneaza in mijloc.

Si pe peretii buricului fara noima. Spanzura afise isterice, scrise cu rosu. Voi cei ce intrati aici platiti bilet. Contravenientii prinsi fara bilet in buric risca sa ramana aici. Este interzis sa vorbesti tare in buric.

Apoi fumatul interzis in buric. In buric se intra decent imbracat. Aici mi-am acoperit sperioasa pieptul opulent cu mana. Chit ca n-am reusit mare lucru. Dar sa arat macar bunavointa. Am tot mers pana cand drumul s-a ingustat si lumina a palit.

Si s-a auzit un mieunat sfasietor. Mai mult pe pipaite am gasit in fundul buricului sinuos un pisoi albatru. Care pasamite fumase ca un turc. Si nu-i mai dadusera drumul inapoi. Organizatorii buricului incapator.

M-am strecurat pas-pas afara cu mata-n brate. I-am dat drumul pe geam. Ea a zburat fericita pana jos. Unde s-a apucat sa croseteze florile din ciresul de sub geam.

Era zi din nou. Radio-ul se oprise. Eu eram tot in chiloti. Si buricul tot cutremurator.

Si uite cum mi-am dat seama ca e timpul. Sa dau drumul la cea de-a doua slabire. Slabirea de dinainte de vara. Cine mi se alatura?