pentru cine ma fac eu frumusica, mai mitica?

martie 2nd, 2010

Aceasta discutie se poarta de veacuri. Oare femeile se aranjeaza pentru barbatii pe langa care trec in goana sau petrec timp cu incetinitorul? Sau pentru celelalte femei?

Fruct sociabil in general dar totusi inclinand sa fie mai iubitor de sexul opus, cireasa si-a luat timp de gandire. Apoi a ales si a inteles sa procedeze la niste compromisuri. Pana de curand a fost si ea in randul lumii si s-a aranjat cu grija pentru femei.

S-a dat uneori cu fard pe pleoape. A fost atenta sa fie mereu proaspat vopsita. Pana la un mm distanta de capul plin cu fantasme. S-a straduit sa-si prezinte publicului parul dumisale etaland o stralucire ca de diamant. Si cu un volum ametitor.

Dar de azi s-a ispravit. Stie ce are de intreprins in cele ce urmeaza. Pentru ca niciodata nu a primit cireasa mai multe complimente de la barbati ca acum. Si ieri si alaltaieri. Si de fapt de-o vreme-ncoace. Taman de cand, din cine stie ce calcule financiare sau jemanfisiste, cireasa e din ce in ce mai nevopsita.

Suratele de acelasi sex sunt complet revoltate de noul look strigator la cer de neglijent al ciresei. Ducand zvonul de la una la alta, cred cu toatele ca modelul jumate saten-jumate blond este semnul unor mari cataclisme interioare. Unde-i blonda, intreaba ele cu teama? Gone fishing. Bine, atunci sa se instaleze satena si gata. Ntz. Ntz.

O intreaba pe rand, cu ingrijorare in glas, daca nu cumva e bolnava. Sau a avut un deces in familie. O roaga sa mearga degraba la stilist si sa repare radacina de-o palma ce ii sade nonsalanta in crestet, purtata ca o brosa de mare pret.

Dar cum ea a descoperit ca acum este ea cea mai sexy si mai tulburatoare pentru sexul celalalt, acum cand a descoperit nevopseaua de par, a luat mareata decizie. Sa umble mereu cu parul ca iesit proaspat de la coafor acum 6 -9 luni. Si cu siguranta va avea o viata emotionala intensa si cu zvac. Treaba de altfel dovedita acum, cand vorbim.

Sa fie faptul ca o cireasa brusc sleampata ii duce pe barbat cu gandul ca este la anaghie si asta o face vulnerabila si deci teribil de sexy. Sa fie chiar combinatia de culori complet diferite, cum rar au mai vazut. Cert e ca nu doar prietenul imaginar al ciresei este multumit. Ci si orice alt barbat care vede minunea.

Cine ar fi crezut ca unchiul Jean se uita vreodata la cum imi sta mie parul. Doar ne intalnim de atatia amar de ani si nu am reusit sa-l impresionez nici macar odata. Acum, ce sa vezi. A dat cu ochii de coafura mea necoafata si a ramas impietrit. Aratoasa este nepoata cireasa, mi-a zis plin de respect.

Asa stand lucrurile, am ales deci sa ma expun. Femeile din preajma mea cred ca arat ingrozitor si ca poate chiar am innebunit. Barbatii, in schimb, se uita plini de pofta nedisimulata. Si ma roaga sa raman asa cum sunt, sa nu mai fac nicio miscare ce ar putea ruina acest echilibru perfect.

De pentru cine ma fac eu frumusica, mai mitica? Pentru voi, bineinteles, pentru voi.

cireasa satena

februarie 10th, 2010

Sunt blonda de 13 ani incoace. Blonda mereu, blonda fara pauze, fara regrete, fara contradictii si dileme.

Sunt blonda de atata vreme incat nici nu prea mai stiu sa fiu altceva. Un centimetru de par mai inchis la culoare a inseamnat mereu pericol mortal. Si am dat imediat fuga la coafor si l-am umplut de blond. Blond fara frontiere.

Am fost blonda pana azi. Cand sunt o satena veritabila, cu parul de culoarea alunelor coapte. Cele aflate la maturitatea lor, numai bune de a fi mancate. De ce asa si nu blonda in continuare, nici eu n-am o explicatie buna. Poate ca cireasa a vrut sa vada care e culoarea ei pe bune. Caci se jura ca nu mai stie. Nu are nici macar o banuiala.

Cert e ca acum, de sub podoaba blonda, s-a itit deja binisor satena din mine. Daca m-ati vedea, ati intelege ce zic. Seman izbitor cu o caprioara. Doar bulinele-mi lipsesc, si o codita alba din care sa dau de bucurie.

Si ma gandesc asa, la zicala blonde is more fun. Pe care sigur o stie toata lumea. E sora buna cu aia care zice ca fetele bune merg in rai si fetele rele merg unde vor ele. Si constat cu stupoare ca nu e doar un cliseu. Cireasa satena mai face cate-o ciorbita, mai sta cuminte.

Ce sa mai, mi-e frica. Ca odata cu parul imi schimb, fereasca sfantul, si naravul. Daca ma transform, dintr-o minivampa internetica, intr-o calugarita reala? Si in loc de locul trei la concursul cea mai sexy femeie de pe twitter o sa iau cea mai cucernica femeie in viata? Valeleu.

In plus, mi-e frica de faptul ca nu o sa mi se mai sopteasca porcarii pe strada. Una era blondoooo, sa moara ma-sa, ce biiiip* ai. Ce ti-as face de te-as prinde. Singurica-singurica? Si complet altfel sta treaba acum. Mi-e ca nimeni nu fluiera dupa o satena cu coada impletita.

Ce-si face cireasa cu mana ei, lucru manual se cheama. Astept cu interes sa vad ce se intampla. Si lucrurile noi pe care mi le sopteste oglinda in fiecare dimineata sunt uimitoare.

Sunt satena, atat de satena incat poate ma dau afara de la serviciu. Si schimba vecinii cheia de la bloc si nu ma lasa sa intru. Si prietenul meu imaginar, I., imi spune, cand incerc sa-i fac avansuri fizice, ca el are prietena si nu poate sa se implice.

Sunt satena and there’s nothing we can do about it.

*sani, dar folosit in exprimarea mai dura.

ce nu face cireasa pentru o freza smechera

august 18th, 2009

par

Am observat cu bujori in obrajori ceva. Mie parul imi sta cel mai bine dupa o dimineata care incepe cu dragoste. Nu de viata sau de semeni. Ci dragoste pur fizica. Like on Animal Planet.

Sigur, s-ar putea ca la asa descoperire sa ma fi ajutat si prietenul meu imaginar, I. Dar odata revelata chestia asta, trebuie sa ma ajut singura mai departe. Sa o potentez cum oi putea. Pana ating culmi nebanuite. Asta inseamna progres personal.

Nu vedeti ca in lumea in care traim, fiecare e pentru el? Ador zicala asta apocaliptica. Nu ma pot baza ca in fiecare dimineata de la Dumnezeu parul meu o sa poarte pecetea proaspata a iubirii. Deci trebuie sa inventez altceva pentru dimineti mai putin daruite de zei.

O precizare. Eu n-am parul cret. Si nici cine stie ce volum nu are. De-astea nu pot fi absolut niciodata confundata cu sobolanul care s-a spalat cu Foltene. Si totusi, dupa o dimineata de dragoste, arat mortal. Cazi jos cand ma vezi.

Cand ma ridic din pat, tot capul sufera de greutatea unor bucle fabuloase. Sunt asa de multe si atat de placut involburate. Incat capul de cireasa, cel ce ascunde mintea ei, abia poate sa mai stea drept. Si sa le poarte falnic.

Cum sa nu vreau sa am mereu 200% volum si 546% mai multe bucle? E omeneasca dorinta mea. Dar cum nu beneficiez 365 zile/an de luxul de a-mi incepe viata astfel, pe cale sexuala, adica, m-am gandit la urmatoarea strategie.

Sa incerc sa refac de una singura traseul & miscarile unui act de amoros impartasit. Cu speranta de a obtine par frumos la final. Chiar daca pentru asta trebuie sa ma muncesc enorm. Ei bine, o sa simulez si mimez la repezeala niste miscari studiate cu grija.

O sa ma spal pe cap. O sa ma reped in bucatarie sa fac cafea. Cu parul ud, asa. O sa pun paine la prajit. Cu parul ud. O sa intru putin pe net. Rrrr, cu parul ud. Pun si de ceai. Indicatie scenica: parul este el inca ud. Dar totusi putin zvantat, da?

Apoi o sa-mi iau avant din hol citire. Si o sa ma reped in marsarriere catre pat. Unde o sa ma trantesc surprinsa de mine si de viata, direct pe spate. Apoi o sa prestez niste miscari marunte. Eu cu mine si pentru mine.

O sa petrec o vreme concentrata in acest du-te vino. Executat aproape in acelasi loc. Plaja miscarii trebuie sa fie tare mica. Numai asa se obtine o frecare intensa a partii din spate a capului de asternut. Si in final, sper eu, par valvoi.

Imediat dupa, ma voi zvarcoli in fel si chip printre perne. Ca un peste pe uscatul dormitorului. Inchipuindu-mi ca ma lupt cu Xena, printesa razboiului din televizor. Voi folosi aici modelul unei gaini fara cap.

Scopul este in aceasta faza obtinerea transpiratiei. Cred ca in acest moment parul este deja intr-o formula avangardista. Dar are nevoie de un bust de umezeala. Daca ma plictisesc sa ma rasucesc asa, cred ca pot inlocui cu o alergatura sumara prin sufragerie.

Apoi ma arunc iar in pat. Tot ca suflata de o explozie, tot pe spate. Si imi lipesc perna de gura si nas. Tragand-o incet peste fata, ea turtita fiind, in sus, spre crestetul capului. Ca sa conduc toata constructia capilara inspre spate.

In timpul asta ma apuc sa si strig ceva. De neinteles, dar tare sa fie. Cat sa bulversez vecinii. Recunosc ca nu stiu daca partea vocala chiar ajuta parului. Dar ce ma fac daca tocmai aici sta magia frezei mele post-iubire?

Apoi reiau miscarile marunte. Dar am grija sa ma presez tare de cearseaf si cu laterala dreapta de cap. Si cu cea stanga. Apoi beau apa. Cine stie, poate si asta ajuta nitel.

Apoi zambesc si ma duc pana la baie. Apoi ma intorc in dormitor. Si ma arunc vitejeste inainte, pe burta. Sa mai dau podoabei din cap o pauza. Si sa o fac sa se aseze in pozitie normala. Sa vedem cum pica.

Incerc acum sa determin diametrul patului folosindu-ma de corpul meu. Tin capul lipit de asternut si ma frec de fiecare centimetru de cearseaf. Ca si cum acolo, in freza, ar sta aparatul de masurat.

Apoi arunc o perna pe jos. Intonez un imn de multumire zeilor. Si ma imbrac sa ma duc la serviciu. Ar trebui sa iasa bine. Sa-mi tineti pumnii.

cireasa: la bal sau la spital?

noiembrie 13th, 2008

Wild_Cherry_album_cover

se prevede o seara incendiara. e 5.48 si eu trebuie sa fiu la coafor la 6 juma. unde o sa petrec doua ore jumate. caci obrazul de cireasa cu mare cheltuiala de parale si timp se tine.

iar la 8 jumate vreau sa ajung la bal. cum care bal? singurul bal anual cu nume de bal din bucuresti. organizat de catre un concern media mare de tot. un eveniment simpatic.

asa ca tasnesc din birou. iesind prin geam ca cireasa 007. ii sperii pe chelnerii de la french bakery de le merg fulgii. scapa toti tavile cu strudel si cafe latte in capul clientilor simandicosi. si cu o mana in sus asa, ca superman. ma arunc in masina.

unde las manierele de-o parte. oricum, cand conduc, va zic. imi cresc colti si coada si coarne si par pe burta si pe spate. si fac ochi ca ai lui michael jackson in thriller.

in cursa catre coafor tai fata participantilor la trafic. ma bag, depasesc ca nebuna. trag de volan. imi iau injuraturi. si cand ajung la 30 de m de mana stilistului, ca mai trebuia doar sa parchez, mi se pare ca fac o smecherie.

ma reped sa intru prima in rondul dorobanti. si atenta la lupii din trafic, ma urc pe o masina. o masina pasnica, scumpa, mare, si fara o scama pe ea. parcata in fata unei cafenele de fitze maxime.

cu graba clocotind in sangele de cireasa apriga. deci nu doar de dragul aventurii. incerc sa fug miseleste de la locul accidentului. doar aveam programare obtinuta cu greu la coafor. si aveam bani multi de dat. si freza de reparat. la bal de aratat.

dar sunt prinsa asupra faptului de proprietarul care-si bea tihnit cafeaua in vitrina de la strada. fuge dupa mine. asa ca nu-i chip. si opresc. cu coada intre picioare. dar si cu atitudinea jignita de: ce, credeati ca nu vreau sa opresc? nu ma cunoasteti. hm!

vad un imbogatit de curand. un gras cu ghiul cu diamante si lant gros la gat. cu varfurile pantofilor care i se intorc impotriva. m-am ghemuit cat am putut. de urgia a ceea ce urma. banuiam eu ca o sa zica. la cratita, fa. cine ti-a pus covrigul in mana. etc.

cu glas de mica sirena si privire de bety boop zic. eu v-am lovit masina. imi pare rau. si el. nu-i nimic, se intampla oricui. mie de mirare imi iese un ochi din cap, cu zgomot. ma fac ca am tusit si de la asta s-a auzit asa. si mi-l indes inapoi pe furis cu degetul mare.

ma tin dupa el ca un catel. sa verifice ce i-am facut. ca pana acum doar fugise dupa mine. se uita, nu i se misca nici un muschi. in fond e doar un stop ciobit, aripa zgariata si bara aia de plastic nitel rascaita.

zice hai sa mergem la politie. ma sparg bucati mici pe trotuar. speram ca o sa zica aia cu parcarea. pentru ca asa pierd si programarea la coafor. dar si balul. si uite cum raman doar cu spitalul. el isi fereste ochii si ma aduna bucata cu bucata.

zic as vrea, dar nu stiu cum sa ajung. zice va tineti dupa mine. merg incet si cand nu va mai vad, ma opresc. asa ca ma sui in masina fara sa ma uit ce-am patit eu. pentru ca nu asta era important. ci sa ajung naibii la coafor cumva. si apoi la bal.

si ma tin dupa el cale lunga. sun la coafor si anulez. simtind raceala binemeritata a stilistului meu. un om ocupat. ajung la politie si victima mea zice ca n-are rabdare sa astepte. mie imi sare din ochi, de bucurie, un rau de stele roz. il murdaresc pe costum. se sterge fara nervi. si pleaca.

eu execut triplu tulup si inca niste figuri vazute la discovery la razboinicii bantu. si cu parul aratand destul de urat. si imbracata complet nepotrivit. adica in mov de sus pana jos. ca nu mai era timp. ajung la timp pentru bal. direct de la spital.