cinema-ul care vine vine vine calca totul in picioare

septembrie 21st, 2011

Probabil stiti cat imi plac filmele. Pofta e asa de mare incat (mi se pare mie sau) chiar nu exista pe lume mod de a petrece timpul mai tare.

Cand nu sunt la cinema si nu privesc la ecran cu 7 perechi de ochi, sunt intr-o vizita. Cu siguranta gazda va apasa la un moment dat pe buton si iar o sa fiu supta cu dulceata in poveste. Cand nu gasesc pe nimeni care sa ma primeasca si sa ma trateze cu o cafea, o dulceata, o apa rece si un film bun, ma retrag acasa. Sed acolo pe un turn facut din filme care stau la coada si abia asteapta sa fie depanate. In fiecare seara ele striga la mine pick me, pick me.

Mananc filme pe paine. Asa ca nu e intamplatoare ravna mea in a va prezenta pe larg si cu entuziasm ce urmeaza sa se petreaca incepand de vineri, 23 septembrie. Se deschide nu doar un cinematograf, ci o adevarata arena de vazut filme. Este vorba despre Grand Cinema Digiplex, cel mai mare cinema complet digitalizat din tara romaneasca. Il gasiti in Baneasa si de vineri puteti intra in el cu incredere pe la etajul 1 al Baneasa Shopping City.

Si acum sa va spun tot ce stiu, caci sunt unul dintre emisarii autorizati sa dea de stire in cunostinta de cauza. In primul rand e urias, are 14,000 de metri patrati. Are 13 sali de cinema fully digital si 3D si peste 2.600 de locuri. Eu una sunt pregatita sa stau pe fiecare dintre ele, deci o sa am la treaba de nu-mi vad capul. Sper ca seful meu sa inteleaga. In toate salile exista locuri premium de unde se vede, se aude si se savureaza filmele in cel mai bun mod cu putinta.

Are 2 sali pentru finii cunoscatori, VIP Grand STUDIOS, de care ar fi multumit chiar si George Clooney. Au 40 de locuri fiecare, ghiseu separat pentru bilete, garderoba, parcare proprie, zona de fumatori si Wi-Fi. Au chiar si chelner si au si room service, pe toata durata filmului. O sa verific room service-ul asta cu prima ocazie, promit. Mai ales ca se pot comanda nelimitat finger food si bauturi alcoolice si racoritoare in pretul biletelor. Iuhuu.

Probabil ca e de prisos sa amintesc despre tehnologia inclusa si arhitectura gandita special pentru cele mai tari vizionari din Europa, in momentul asta. Scaunele sunt ajustabile, caci Grand Cinema Digiplex stie ca fiecare spectator are preferintele lui atunci cand se uita la film. Asa ca mai bine povestesc despre tot felul de gadgeturi pe care le gasim acolo.

Biletul la film dar si pop-corn-ul, bautura rece si ce iti mai place sa mananci in timpul filmului se ia dintr-un singur loc, si anume de la una dintre cele 25 de case. Exista si o cafenea smechera, o cheama EYE-FI Café Bar, unde poti sa ciugulesti ceva bun si sa stai pe net pana incepe filmul. Daca esti genul de persoana mai automatizata, asa, poti sari casele si iei bilet direct de la ATM.

Grand Cinema Digiplex are o zona expo la intrare unde suntem invitati la lansari, expozitii si tot felul de evenimente. Lume, faceti cunostinta cu zona IMAGIKA. Apoi sa stiti ca sala Grand ULTRA are cel mai mare ecran din Romania, wow. Si un sistem de sunet superior, plus scaune premium confortabile pe care poti sta tolanit. Ma tot intreb daca l-au facut pentru ca stiau ca mie imi place sa sed intr-o rana cand ma uit la film sau este o coincidenta fericita. Oricum ar fi, multumesc. Sala asta este facuta dupa conceptul “black box”. Adica peretii si tavanul sunt de culoare neagra, caci Grand Cinema Digiplex vrea sa se asigure ca nu iti distrage nimic atentia cand privesti catre ecran.

A, stati asa. Mai are si o sala “multi-purpose”, adica unde ne putem distra in fel si chip. Sunt 500 de locuri din care 200 sunt retractabile si deci poate fi folosita pentru concerte, conferinte, tot felul de reprezentatii, vizionari speciale de filme, cu zona lounge la pachet. Grand EPIKA se cheama ea.

Urmeaza sa revin cu info dupa ce l-am pipait, mirosit, adulmecat si deci incercat cu mana mea.

polar express, film de capatai

februarie 13th, 2009

polar_express

Ce m-a apucat sa va vorbesc despre un film de Craciun exact cand imi zboara deasupra capului muste verzi, semn ca primavara este aproape?

Well, pentru ca filmul asta, Polar Express, o productie pentru copii. Contine o idee care ma bantuie pe mine, cireasa adulta, non-stop. Idee dupa care ma conduc eu in viata asta care este ea. Dar ei sunt cei care au pus-o intr-o forma asa de placuta.

De fapt in film sunt doua idei bune. Una este ca in viata trebuie sa iei trenuri. Dar despre asta am apucat sa redactez deja. Iar cealalta, cealalta este sora buna cu prima, din aceeasi muma de succes. Apriga femeie nascatoare de concepte de succes.

Indemnul este asa.

Sa faci ce-oi stii. Incat sa reusesti sa auzi si ca adult zurgalaii de la sania lui Mos Craciun. In film doar copiii reusesc sa auda sunetul, iar adultii au pierdut organul cu care se face asta.

Sigur, ne balacim intr-o metafora. Se tot vehiculeaza ideea ca te nasti optimist si cu deschidere si cu pofta de viata. Si esti dispus sa crezi in minuni. Marturie ne stau copiii. Carora li se pare ca orice e posibil.

De exemplu, am fost in vizita la o familie. Care a convins-o pe fetita casei, punandu-i un ou sub scaunul pe care statea. Ca tocmai s-a ouat colorat, cu ocazia Pastelui.

Ea la inceput s-a aparat de idee. Probabil pentru ca nu a simtit cand a facut asta. Oul, adica, fizic vorbind. Dar apoi s-a obisnuit imediat cu ideea si i s-a parut chiar un proiect izbutit si amuzant.

Bine, intre noi fie vorba, era si oul frumos. Nu era chiar un ou simplu. Si eu mi l-as fi asumat, poate. Doar ca nu m-a intrebat nimeni daca nu cumva eu l-am facut. Bine, ei nu stiau ca eu fac training zilnic sa aud zurgalaii saniei lui Mos Craciun.

Pe masura ce vicisitudinile vietii incep sa apese pe umerii intai plapanzi, apoi obisnuiti sa duca greutati. Oamenii medii si apoi oamenii mari isi inchid pavilioanele urechilor. Si isi trag o membrana ca de reptila peste ochi.

Prin noile urechi cenzurate patrund sunete care le permit sa munceasca si sa intretina conversatii, chiar elaborate, cu alti oameni medii si mari. Prin noii ochi reusesc sa vada pe unde calca si produse pe care trebuie sa le cumpere.

Unii oameni adulti mai aud si vantul. Altii mai vad cate un munte sau un izvor care le trezeste ceva, dar nu pot sa-si explice anume ce. Si apoi uita, luati cu treburi cotidiene.

Dar prin urechile si ochii de care se ajuta majoritatea adultilor. Nu mai trece niciun strop de magie. Care este lasata intr-un cos la intrare, ca o umbrela de care nu mai ai nevoie. Ca doar inauntru e uscat.

Eu aud zurgalaii, zau ca ii aud. Si tot anul, nu doar de sarbatori. Mie mi se pare ca orice e posibil. Si vad lucrurile imbunatatite sau imbunatatibile cu mici minuni urbane. Si asta imi place de mor. Si o sa ma zbat mereu.

Dar ca sa intelegeti mai bine. Vedeti va rog filmul Polar Express. Pentru ca este un film de mare exceptie. Eu sunt sigura ca voi, astia de aici, care cititi postul asta, auziti zurgalaii. Asa imi place mie sa cred.

Dar filmul va reconfirma ca sunteti pe drumul cel bun. Si va motiveaza sa ramaneti asa. Expusi la magie, in timp ce tocmai luati un tren.